SINUCIDEREA

1. SINUCIDEREA Dr.MARIAN POPA MEDIC PRIMAR PSIHIATRU DOCTOR IN STIINTE MEDICALE LECTOR UNIVERSITAR Spitalul clinic de psihiatrie “Prof.Dr.Alexandru Obregia” BUCURESTI

2. Sinuciderea este intotdeauna semn de boala mintala? • Dupa parerea noastra sinuciderea, este intotdeauna expresia unei suferinte psihice pe care de obicei o numim depresie • Este insa depresia intotdeauna un teritoriu al psihiatriei? Putem numi toate tristetile depresii? Are dreptul PSIHIATRIA sa-si asume intregul teritoriu al acestei stari sufletesti? Poate ea sa-l acopere?

3. Un raspuns posibil ar fi DA. Asa cum MEDICINA trateaza toate suferintele umane si psihiatria, ca ramura a medicinii, poate trata toate suferintele psihice. • Desi inca nu este posibil sa previna si/sau sa trateze toate suferintele psihice ale omului, PSIHIATRIA are dreptul sa tinda catre asta.Putem face o comparatie cu “infectioasele” care nici ele nu pot trata inca toate suferintele provocate de bolile infecto-contagioase.Ganditi-va la SIDA.

4. O varianta mai restrinsa ar fi aceea ca PSIHIATRIA nu se poate ocupa decat de bolile psihice, descrise in manualele de profil si deosebite de starile sufletesti normale, printre care se afla si tristetea. Dar oare este vreodata tristetea o stare sufleteasca normala? DSM-IV-TR o prinde in categoria “depresie fara alte specificatii”. Discutia ramane deschisa. PSIHIATRIA trebuie sa indrazneasca.La un congres recent (cel de la Madrid) se vorbea de cosmetica personalitatii.

5. Depresia poate fi, dupa cum stim cu totii simptom, sindrom, sau boala, poate fi o reactie , o dezvoltare, un proces, o nevroza, o psihopatie, sau o psihoza. • Depresia este o traire afectiva, o traire cognitiva si o trecere la act. • Poate fi prezenta sinuciderea in toate aceste ipostaze ale depresiei? • Da. Poate fi prezenta ca idee dominanta, obsesiva, prevalenta sau deliranta si ca trecere la act, pe versantul cognitiv/comportamental al persoanei.

6. Sinuciderea este o solutie, un tratament radical si empiric, o incercare de a iesi dintr-o situatie, atunci cand avem de-a face cu o reactie, sau dintr-o stare, atunci cand avem de-a face cu un proces, de depresie insuportabila, pentru care nu am gasit o alternativa. • Ea poate fi prezenta, in proportii variabile, la toate varstele, in copilarie, adolescenta, tinerete, in viata de adult si la batranete.

7. O privire scurta prin DSM-IV-TR arata o rata a suicidului complet de 10-15% la tulburarea bipolara I si II (pag.351), 10% la dependentii de o substanta (p.207), 10% la schizofrenie. • Peste 50% din schizotipali au in istoric cel putin un episod depresiv major, personalit. borderline are in criterii suicidul iar la pers.histrionica exista un risc crescut de gesturi si amenintari de S. Pana si antisoc. au un risc crescut de moarte prin suicid.

8. Psihologic sinuciderea afecteaza persoane ale caror instincte, primare sau sociale, s-au transformat in patimi, care nu mai pot fi satisfacute si nici stapanite de mecanismele frenatorii. Sunt implicate instinctele de reproducere, de proprietate si de dominatie. Sunt afectate persoane de varsta fragila (adolescenti, batrani), fragilizate de boli so-matice sau predispuse ereditar, cu un narcisism pronuntat, orgolioase si care cred mai mult in sine decat in Dumnezeu.

9. Cea mai importanta afirmatie cu caracter pragmatic din aceasta comunicare si care ne intereseaza pe toti este aceea ca NU ESTE POSIBIL SA SE PREVADA CUCERTITUDINE CAND SAU DACA UN INDIVID CU DEPRESIE VA INCERCA SA SE SINUCIDA (DSM-IV-TR, p.351). Dupa cum stim cu totii DSM este rodul muncii a 2000 de specialisti si este acceptat de 40.000 de psihiatri americani si multi alti specialisti din majoritatea tarilor lumii.

10. Sinuciderea este prezenta, de asemenea in proportii diferite, la ambele sexe si in toate starile si clasele sociale. • Cauzele sinuciderii sunt cauzele depresiei.Ele pot fi endogene, datorate unor gene cu penetranta alternativa (ceea ce da caracterul de periodicitate), endo-exogene, atunci cand anumite evenimente provoaca depresie numai la anumite persoane, vulnerabile si exogene, atunci cand evenimentul este atat de puternic incat poate provoca depresie oricui.

11. Cu cat depresia este mai grava cu atat riscul suicidar este mai mare. • Cu cat persoana depresivului este mai simpla, mai rudimentara, cu o paleta mai redusa de comportamente, cu atat riscul suicidar este mai mare. • Un egosinton este mai putin expus riscului suicidar, decat un egodiston, desi sunt egodistoni care nu se vor sinucide niciodata (vezi Cioran.)

12. Si egosintonii, in urma unui conflict cu cei din jur, care se opun dorintelor lor mai mult sau mai putin imperioase, pot dezvolta o depresie reactiva cu tentativa de suicid demonstrativa, de santaj, de obicei nereusita. • O trecere in revista a mijloacelor de sinucidere ne arata mijloace vulgare, spanzurarea si mijloace nobile, spada sau revolverul, mijloace feminine, otrava, gazele si mijloace masculine, defenestrarea, desi confuzia de gen din lumea contemporana care a dus la proliferarea celui de-al treilea sex, a amestecat si mijloacele.

13. Exista mijloace neobisnuite de sinucidere, cum ar fi autozidirea intr-un colt de pivnita, inghitirea de pietre, taierea venelor cu o penita, sugrumarea cu o batista si un betigas. • Asa cum exista depresii mascate exista si sinucideri mascate, cum ar fi consumul excesiv de alcool, tutun, stupefiante sau conducerea la risc a automobilului. Toate excesele, inclusiv acela de munca, pot fi forme mascate de sinucidere.

14. Exista sinucideri individuale si sinucideri de grup datorate fenomenului de contagiune mentala. Cel mai celebru caz este al asa numitei secte sinucigase din SUA, formate din peste 800 de membri care s-au sinucis cu cianura, in aceeasi zi, in Guyana Britanica, urmand exemplul liderului lor. • Exista sinucideri precedate de asa-numitele omoruri altruiste, executate asupra persoanelor iubite, care in acest fel sunt scutite de suferinte prezente sau viitoare.

15. O analiza din perspectiva axiologica a sinuciderii presupune o trecere in revista istorica, filozofica, estetica si religioasa. • Istoria sinuciderii urmeaza istoria lumii. Exista mai mult ca sigur o preistorie a sinuciderii. Aceasta probabil ca a inceput sub forma sinuciderii altruiste pe care o intilnim inca din regnul animal (vezi “Moartea caprioarei” a lui Labis).Multe mame si-au pierdut viata salvandu-si copiii.

16. Sinuciderea altruista merita mai multe comentarii. Ea nu este o sinucidere adevarata, care intotdeauna este egoista si se datoreaza iubirii de sine sau mai degraba iubirii unei anumite imagini de sine si fugii de suferinta. Ea este o moarte previzibila, de erou, datorata unei lupte inegale in care acesta intra constient ca va muri, sacrificandu-si viata pentru a-i salva pe cei dragi. Ganditi-va la celebrul cavaler Roland.

17. Acesta isi sacrifica viata in stramtorile Pirineilor, in lupta cu sarazinii, pentru a-i permite lui Carol cel Mare si grosului armatei sale sa se retraga pe pozitii fortificate si sa-si salveze viata. • In antichitate avem cazuri celebre de sinucigasi, care au facut furori si prozeliti pana prin secolul XIX: Cato din Utica, Seneca, Brutus, Petronius, Antonius, Cleopatra, Crassus, Democrit, Diogene, din motive evident diferite.

18. Atitudinea fata de sinucidere este diferita si merge de la opozitia categorica a pitagoreicilor si pana la aprobarea ingaduitoare a epicurienilor si a stoicilor. • Suicidul motivat filozofic sustine ca viata nu merita sa fie pastrata decat daca reprezinta un bine adica daca iti aduce mai multe placeri si satisfactii decat nenorociri. • Trebuie sa ai libertatea de a decide singur si cu demnitate asupra propriei vieti sau morti.

19. Sinuciderea in Vechiul Testament are un caracter eroic sau de onoare: Saul se omoara cu o sabie dupa ce a pierdut o batalie cu filistenii. Samson se sinucide provocand prabusirea palatului asupra sa si a filistenilor. In timpul regelui David, vazind ca nu-i sunt ascultate sfaturile, Ahitofel, si-a facut testamentul si s-a spinzurat. • Istoricul evreu, cetatean roman, Josephus Flavius relateaza moartea celor noua sute saizeci de evrei din Massada, care nu au vrut sa capituleze in fata Romei, in anul 73.

20. Nasterea lui Isus, care marcheaza inceputul erei noastre, aduce in atentie o noua forma de “moarte voluntara”, omorarea sinelui, a vietii pentru sine, a egoismului, a narcisismului, pentru castigarea unei noi vieti, a celei vesnice. Este cea mai mare provocare pusa in fata fiecarei fiinte umane. • Aceasta noua atitudine in fata vietii si a mortii, a nu te mai lupta cu ceilalti pentru sinele tau, ci a te lupta impotriva sinelui tau, pentru ceilalti, a schimbat istoria lumii.

21. “A FI SAU A NU FI”