CĂRŢILE ISTORICE

1. CĂRŢILE ISTORICE 1-2 REGI

2. Numele cărţii • Biblia ebraică: Regi, o singură lucrare. • LXX: 3-4 Regi, continuarea lui 1-2 Samuel (1-2 Regi) • Versiunile moderne protestante şi catolice urmează tradiţia Bibliei ebraice. • Versiunile moderne ortodoxe urmează tradiţia septuagintală.

3. Autorul şi data scrierii Paternitatea lui Ieremia (Talmudul) • Există material comun între Regi şi Ieremia. • Totuşi, materialul despre căderea Ierusalimului nu are caracter biografic. • Relatarea întemniţării şi eliberării lui Ioiachin este scrisă din exilul babilonian, când Ieremia a fost deportat în Egipt.

4. Autorul şi data scrierii Paternitate mixtă • S-au folosit numeroase surse preexistente: Cartea faptelor lui Solomon, Cronicile monarhiei lui Iuda, Cronicile monarhiei lui Israel. • Teologie deuteronomistă, asemenea lui Deuteronom, Iosua, Judecatori, Samuel. • Procesul de redactare trebuie să se fi finalizat în sec. al VI-lea (562 a.Chr.), în preajma eliberării din detenţie a lui Ioiachin.

5. Problema credibilităţii informaţiilor istorice • Aparenta nesincronizare a informaţiilor istorice, a regatelor israelite şi a acestora cu documentele extrabiblice. • Se impune cu necesitate identificarea evenimentelor bine datate ca puncte de reper: bătălia de la Karkar (853 a.Chr.), asedierea Ierusalimului (701 a.Chr.).

6. Problema credibilităţii informaţiilor istorice Soluţii: • Iuda şi Israel foloseau două calendare diferite. Acesta începea în Israel cu luna Nisan (aprox. aprilie), iar în Iuda cu luna Tişri (aprox. octombrie). • După modelul statelor mesopotamiene (Kitchen 2003, 26), Iuda includea anul de accedere la tron în socoteala anilor de domnie. • După modelul Eigptului antic (Kitchen 2003, 26), Israel nu socotea între anii de domnie şi anul de accedere la tron în sec. X şi IX, dar a început să-l socotească din sec. al VIII-lea. • Iuda s-a referit la sistemul lui Israel, folosind propriul sistem de datare şi viceversa; • Anii de coregenţă erau socotiţi ca ani de domnie pentru ambii coregenţi cu excepţia unor regi care nu-i socoteau pentru a se dezice de politica monarhului cu care a împărţit coregenţa (e.g. Ezechia).

7. Documente extrabiblice • Stela de la Meghido: campania lui Şeşonq I în Levant. • Stela din Dibon, Moab: conflictul cu Israelul dinastiei lui Omri şi cu Iuda dinastiei lui David. • Stela de la Tel Dan: regele Ioram al lui Israel. • Analele asiriene: tributul primit de Tiglat-pileser de la regii Menahem, Oşea din Israel, şi de la regele Ioahaz din Iuda. • Campania militară a lui Sanherib în Iuda lui Ezechia. • Moartea lui Iosia de mâna faraonului Nechao confirmată de arhivele babiloniene. • Cronica babiloniană confirmă înfrângerea lui Nechao de Nebucadneţar al II-lea şi campaniile sale în Iuda.

8. Artefacte: sigilii şi bule „al lui Abiia, slujitorul lui Uzia” „al lui Şebnaia, slujitorul lui Uzia”

9. Artefacte: sigilii şi bule „al lui Ezekia Ahaz, regele lui Iuda” „al lui Şema, slujitorul lui Ieroboam”

10. Analiza literară • Relatări cu caracter de cronică: ascensiunea la tron, perioada domniei, încheierea domniei, succesorul. • Scopul de a reda istoria interpretată teologic a poporului lui Dumnezeu unit în ciuda diviziunii politice.

11. Analiza literară Structura cărţii: • Regatul unit sub domnia lui David şi a lui Solomon (1 Regi 1-11). • Regatul divizat (1 Regi 12-2 Regi 17). • Regatul lui Iuda (2 Regi 18-25). Naraţiunile profetice (1 Regi 17-2 Regi 13).

12. Teme teologice • Monarhia • Speranţa • Profetismul • Judecata şi pocăinţa • Condiţiile legământului