Badea C â rţan şi bădica Traian

1. Badea Cârţan şi bădica Traian Originea noastră latină a fost o constantă a conştiinţei etnice româneşti, o idee-forţă a culturii, a istoriei noastre. “De la Rim(Roma)ne tragem”au scris, in spirit umanist(im sec.al XVII-lea)cronicarii moldoveni si munteni, iar ideea a fost reluată si argumentată, in spirit iluminist(in sec. al XVIII-lea)de carturarii” Şcolii Ardelene. Ideea, scumpă, a latinităţii, răspândită tot mai “jos”, in popor, de preoţi, de învăţători a “prins” indeosebi in Ardealul înstrăinat, înrobit de o mie de ani….. Un asemenea om din popor, unic in felul sau, dar personaj simbolic, a fost Gheoghe Cârţan, cunoscut sub numele de “badea Cârţan”. A fost un tăran, originar din Cârţişoara(Sibiu), unde s-a nascut in 1849. Secolul lui, al XIX-lea, a fost ”secolul naţionalităţilor”, al romantismului si mesianismului national. Asa că badea Cârţan, care a fost mai degrabă un autodidact decât un ţăran ”şcolit”, a indrăgit cu patimă cartea, cartea românească, mai cu seamă cărţile de istorie. Din proprie iniţiativă, din ”porunca inimii”, a trecut de nenumarate ori munţii(de granita) prin “vama cucului!”, aducând din “Ţara!”, din “Vechiul regat”, in Ardeal, in traistă, sute de cărţi. Cărţi de invăţătură, de istorie mai cu seama. Figură originală, pitorească, badea Cârţan a fost cunoscut, indrăgit, preţuit de bărbaţii politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din vechea Românie(care sprijineau activ cauza romantismului si pe românii din Ardeal).

2. Pentru activitatea lui, badea Cârţan a avut nu o data de suferit din partea autorităţilor austro-ungare, dar nimic nu i-a înfrânt încrederea in dreptatea si triumful cauzei româneşti. In războiul pentru Independenţa din 1877-1878 el, cetăţean austro-ungar, s-a înrolat voluntar in armata Romaniei! …Dar pentru ţăranul - cărturar ardelean, rodnica-i activitate tot mai trebuia încununată de ceva: ceva ce ştia el bine, de mult din cărţile de istorie pe care le citise si le istorisise si altora! Aşa că, într-o bună zi, pe la 1900, cu traista in băţ si cu credinţa tare in suflet, a pornit la drum: de la Cârţişoara Sibiului la Roma - leaganul neamului său românesc! Ajuns la Roma, s-a dus mai întâi, de bună seamă, acolo unde trag toţi românii ajunşi in capitala Italiei: la”Columna lui Traian”. Cu ce mândrie, cu ce evlavie va fi privit ciobanul badea Cârţan, in basoreliefurile de pe Columnă, pe strămoşii lui daci si romani, pe Decebal crai si pe “Bădica Traian!”.

3. …Cum era singur si al nimanui, cum se făcuse seară, şi-a aşternut pe trotuar savica miţoasă şi s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineaţa, trecătorii, poliţiştii, ziariştii apoi, au avut o relevaţie: un ţăran din Corjati, un dac, la picioarele Columnei lui Traian! Presa din Roma a titrat in ziua următoare: ”Un dac a coborât de pe Columna”. Ca un dac de pe columna: cu plete, cu cămaşă si cuşmă, cu iţari si cu opinci. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri… Încă o dată, personajul original, pitoresc a făcut senzaţie si la Roma! A fost invitat in mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, a fost primit cu simpatie si prietenie; iar el s-a purtat cu demnitate si naturaleţe, făcând să sporească simpatia italienilor pentru cauza “fraţilor români” (Nu peste mulţi ani, in primul razboi mondial, care pentru români a fost “războiul de întregire a neamului, francezii, italienii, românii au fost, fireşte, aliaţi).

4. Dar badea Cârţan nu a trăit să mai vadă făurirea ”României Mari”, la care işi adusese si modesta, dar simbolica sa contributie. Cu şapte ani înainte de 1918, aşadar in 1911, badea Cârţan s-a stins din viaţă, la 62 de ani. Moartea l-a ajuns tot “pe drumuri”, în vechea Românie dincolo de munţi.Mormantul îi este in cimitirul din Sinaia, iar epitaful, impresionant, i-a fost conceput de un alt mare român, un mare cărturar si apostol al neamului, Nicolae Iorga: “Badea Cârţan doarme aici, visând intregirea neamului său.”

5. Italia in conştiinţa românilor În evul mediu : Miron Costin: ,,De neamul moldovenilor” din ce ţară au ieşitstrămoşii lor . Cap I - de Italia(împărăţia Râmului)=Roma Situarea Italiei spre apusul soarelui, nu aşa depărtată de ţara noastră. Aşezarea ei intre mări; hotarele ei. Provinciile Italiei: Liguria, Toscana, Sabina, Laţium, Campania ş.a.m.d. Descrierea Italiei: cetăţi si oraşe iscusite, mulţime de oameni, frumuseţi ale pământului ca un rai, grădini si câmpii îmbelşugate, oameni iscusiţi, blânzi cu străinii, cu mare omenie; acea tara este scaunul si cuibul a toata dăscălia si învăţătura. Numele Italiei este vechi, italienii de un neam sunt cu moldovenii. In epoca moderna: Lucian Blaga: ,,Hronicul si cântecul vârstelor”(scriere autobiografica). Un cap XXII povesteşte excursia şcolara făcută de elevul Blaga cu liceul Şaguna in 1911, in Italia . Pregătirile pentru excursie: iniţierea , cotizaţiile .

6. Drumul prin România, prin Bucureşti; vizita la Academie, contactul cu manuscrisele lui Eminescu; trenul spre Constanta; călătoria cu vaporul pe Marea Neagra; vizita la Constantinopol; călătoria pe Marea Egee; vizita la Atena; sosirea in Sicilia.In Italia: drumul spre Messina; imaginea Messinei la doi ani după un mare cutremur; călătoria cu trenul prin Italia continentală spre Napoli. Vederea ruinelor antice de la Paestum(Pestum). La Napoli impresii bogate, muzee, peisajul, excursii in natura. Imaginea Vezuviului fumegând, vizita la Pompei, oraşul roman distrus de erupţia vulcanului in urma cu 2000 de ani ( ruinele, muzeul, ,,Câinele din Pompei’’). Spectacolul de la Opera, cu ,,Tosca’’; O zi libera prin Napoli.

7. Zece zile la Roma, cu splendorile ei. Primul obiectiv pentru romani: Columna lui Traian. Apoi Forul roman, Vaticanul, Capela Xistina, împrejurimile Romei, termele lui Caracala, Via Apia, opera.Popasul de două - trei zile la Florenţa, apoi o zi la Veneţia. După traversarea Adriaticei pana la Fiume, trenul spre Budapesta si apoi direct la Braşov, de unde plecaseră .