UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

1. UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE 24 IANUARIE 1859

2. Dupăînfrângerearevoluţieide la1848-1849 s-a impus tot maimultideea căunirea nu se putearealizadeodată, ci treptat, peetape, prima etapăurmând a fi“UnireaceaMică”,a Moldoveişi a Ţării Româneşti.

3. TRATATUL DE PACE de la Paris, 1856 Marile puteri (Franţa, Anglia, Prusia, Rusia, Impriul Otoman, Austria, Sardinia) au hotărât alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privinţa unirii. Participanţii Tratatului de la Paris

4. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, şi erau alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

5. În toamna anului 1857 se convoacă Divanurile ad-hoc la Iaşi şi Bucureşti. Bucureşti Solemnitatea deschiderii Adunării Ad-hoc din Ţara Românească, 1857, litografie de Carol Popp de Szathmáry

7. ION ROATĂ(1806-1882)din cătunul Gura Văii, com. Câmpuri, jud. Vrancea este unul dintre ţăranii de frunte participanţi la Divanul ad-hoc din Moldova. A murit sărac, din cauza persecutărilor din partea boierilor. Deşi la Unire avea doar 52 de ani, a rămas în istorie ca Moş Ion Roată, pentru că era sfătos şi îi înfrunta pe boieri cu dârzenie.

8. Casa memorială ION ROATĂa fost inagurată la 24 Ianuarie 1959, cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române. Atunci a fost strămutată la şosea în comuna Câmpuri. Casa în care a locuit Casa memorială

9. Casa memorială Ion Roată (interior)

10. MOŞ ION ROATĂ ŞI CUZA VODĂ

11. În 1859s-au organizat alegeri în Ţările Române. La5 ianuarie, la Iaşi, a fostales domn al MoldoveicolonelulAlexandru Ioan Cuza. La24 ianuarie, la Bucureşti, afost alesdomn al Ţării Româneştitot colonelulAlexandru Ioan Cuza. Prindubla alegere a luiCuzacadomn la Iaşi şi Bucureşti, la24 ianuarie 1859românii au înfăptuit ounire adevăratăşi nu una formală, aşa cum voiau marile puteri.

12. JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL DOMNITORULUI PRINCIPATELOR UNITE, ALEXANDRU IOAN CUZA „Jur să păzesc cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, să fiu credincios Constituţiei, în textul şi spiritul ei, să priveghez la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române." 

13. “Hora unirii la Craiova”, Theodor Aman, 1857 (tablou inspirat din entuziasmul oamenilor într-o întâlnire publică pentru unire din Craiova la 12 octombrie 1857)

14. Evocarea evenimentului în unul din ziarele timpului

15. Borna de hotar,opera scluptorului Ion Jalea, înălţată la 13 septembrie 1931, la Focşani. Inscripţia de pe placa monumentală spune : „Cetăţenii Oraşului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credinţă biruitoare. În acest loc era odinioară Pichetul de graniţă nr. 47, la hotarul Milcovului, care despărţea cele douăţări surori Moldova şi Ţara Românească”. Râul Milcov, graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească stabilită de Ştefan cel Mare

17. Primii doi ani ai domniei lui Cuzaau fost dedicaţi obţinerii recunoaşteriidin partea marilor puteri a dublei sale alegeri ca domnitor al Principatelor Unite şi a unificarii depline a acestora. Cuza, 1860 – portret de August Strixner

18. Sunt trimise misiuni diplomatice în capitalele celor şapte mari puteri cu scopul recunoaşterii dublei alegeri şi, apoi, a unirii depline a Principatelor Unite. MIHAIL KOGĂLNICEANU primul ministru VASILE ALECSANDRI ION GHICA

19. În decembrie 1861 Turcia recunoaşte unirea deplină a Principatelor Române, pe timpul vieţii lui Cuza. La 11 decembrie 1861, Cuza adresează naţiunii o proclamaţie, anunţând: “Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată”.

20. La 22 ianuarie 1862 se formează primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu. Parlamentul unic îşi deschide lucrările la 24 ianuarie 1862, an în care Alexandru Ioan Cuza proclamă Unirea definitivă a Principatelor. Din 1862, Principatele Unite adoptă oficial numele de R O M Â N I A cu capitala la BUCUREŞTI BARBU CATARGIU

21. “Proclamarea Unirii”-Theodor Aman, 1861

23. TRICOLORULROMÂNESC Înlăturat odată cu intervenţia străină din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca“drapel civil oficial al Principatelor Unite” la 22 iunie 1861, de către Alexandru Ioan Cuza. Referindu-se la originea şi semnificaţia tricolorului românesc, în şedinţa Parlamentuluidin 26 martie 1867,Mihail Kogălniceanu arăta: “Drapelul tricolor cum este astăzi nu este drapelul Unirii Principatelor. El este mai înalt, este însuşi drapelul naţiunii române din toate ţările locuite de români.”

24. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza a iniţiat un larg program de reformecare au dus la modernizarea statului român. • REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUIcare prevedea: • – înfiinţarea învăţământului primar obligatoriu şi gratuit; • – extinderea reţelei şcolare (se înfiinţează primele universităţi – Iaşi şi Bucureşti). • Reforma agrarăprin care aproape 500 000 de ţărani au primit câte o bucată de pământ în proprietate. • Legi care au condus la: • – buna organizare a armatei; • – buna gospodărire a finanţelor ţării; • – modernizarea activităţii judecătoreşti.

25. UNIVERSITATEA BUCUREŞTI(înfiiţată în anul 1864) UNIVERSITATEA IAŞI(înfiiţată în anul 1860)

26. De-a lungul domniei, împotriva lui Cuza s-a format o opoziţie politică din liberal-radicali şi conservatori.

27. În urmaacţiunii organizate de gruparea anticuzistă, în dimineaţa zilei de11 februarie 1866, Cuza a fost silit să semneze actul de abdicare.

28. Actul de abdicare

29. La 13 februarie 1866, Cuza a părăsit Capitala, îndreptându-se spre Braşov. Rămân memorabile cuvintele sale rostite la Palatul Cotroceni, înaintea plecării: “Să dea Dumnezeu să-i meargăţării mai bine fără mine decât cu mine. Să trăiască România!” La 15 mai 1873, s-a stins din viaţă la Heidelberg în Germania.

30. Potrivit unor mărturii, ultima dorinţă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost de a fi înmormântat la Ruginoasa, jud. Iaşi, acolo unde îşi regăsise pentru scurtă vreme, liniştea sufletească, alături de doamna Elena. Trupulneînsufleţit al domnitorului a fost adus şi înmormântat la Ruginoasa, lângă biserică.

31. La înmormântare, în faţa mormântului, Mihail Kogălniceanu spunea: „Veşnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre şi ale fiilor noştri şi cât va avea ţara aceasta o istorie ... cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I ...Nu greşalele lui l-au răsturnat, ci faptele lui cele bune". Locul unde a fost înmormântat domnitorul, în dreapta bisericii

32. Biserica voievodală„Adormirea Maicii Domnului“Ruginoasa, jud. Iaşi În anul 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajatăîn biserică. Piatra de mormânt originală, din marmură albă, a fost şi ea depusăîn capelă.

33. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Ruginoasa a avut neşansa de a se afla chiar pe linia frontului, fiind expusă la mari distrugeri. Pentru a evita o profa-nare a mormântului lui CuzaVodă, osemintele sale au fost evacuate laMănăstirea Cozia – Curtea de Argeş. Mănăstirea Cozia

34. După război, deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav avariată, osemintele domnitorului au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se aflăşi astăzi.

35. Aici odihnesc rămăşiţele pământeşti ale primului domnitor al României

36. Palatul Ruginoasa         În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza a cumpărat domeniul Ruginoasa. Cuza şi soţia sa, Elena Doamna, au găsit aici un loc liniştit de refugiu, iar domnitorul intenţiona ca, prin acest gest, să arate celor din Moldova că sesimte în continuare legat de ei, deşi Bucureştiul devenise capitala României.         Distrus în timpul celui de-al doilea război mondial, palatul și-a recăpătat strălucirea arhitecturală și farmecul specific după anul 1978, când a fost restaurat. În anul 1982, aici s-a deschisMuzeul Memorial "Alexandru Ioan Cuza".

37. Palatul Ruginoasa Alee din parcul domnesc

38. Palatul domnesc Ruginoasa (interior)

39. Biroul domnitorului Tronurile în care stăteau Cuza Vodă şi Elena Doamna

40. Casa Alexandru Ioan Cuza, Bârlad Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I s-a născut la20 martie 1820 în această casă.

41. Muzeul “Casa Cuza Vodă”, Galaţi În această clădire a locuit Alexandru Ioan Cuza în perioada 1844 - 1859, cât a deţinut funcţiade preşedinte al Judecătoriei şi pârcălab al jud. Covurlui.

42. În 1937 ia fiinţăAsociaţiaCuza Vodă, care avea ca scop,printre altele, să restaureze casa şi să o transforme într-un muzeu. La 24 ianuarie 1939 se deschide muzeul. Din anul 1995 este cunoscut drept Muzeul “Casa Cuza Vodă”.

43. PALATUL LUI CUZA VODĂ DIN IAŞI Din 1859, această casă din Iaşi este reşedinţa domnitorului AlexandruIoanCuza. De aici, când nu era la Bucureşti, Cuza a condus Principatele, între 1859-1862.

44. Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA şi ELENA CUZA Pictură din Biserica Adormirea Maicii Domnului, Ruginoasa

45. DOMNUL CUZA DOAMNA ELENA

46. Poporul român cinsteşte memoria PRIMULUI DOMNITOR AL ROMÂNIEI

47. STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA - IAŞI Deasupra soclului La baza soclului

48. Statuia lui Alexandru Ioan Cuza BUCUREŞTI I A Ş I

49. Piaţa Unirii Focşani “Monumentul Unirii” Obelisc cu basoreliefuri la baza Monumentului Unirii - Focşani

50. Galaţi Bârlad