Imbinari lipite

1. Imbinari lipite Grupa 5 ALEXANDRU PASCARIU CORNEL STRATON BOGDAN VELIC DUMITREL Lipire tare PROFESOR POPESCU MIHAELA

2. Lipire tare&alamirea tiganeasca • La fel de importanta ca si prelucrarea fierului este, pentru cultura materiala traditionala a rromilor, prelucrarea aramei , „aramaritul” sau „caldararitul”. • Caldararii confectionau si reparau vase de arama, dar faceau si acoperisuri pentru biserici (extinderea ulterioara a meseriei s-a produs înspre tinichigeria în aluminiu).

3. Vasele caldararilor sunt de doua categorii: • vase mari, de uz familial sau comunitar (alambicuri – cazane mari de fiert tuica numite „de povarna”, cazane de fiert sapunul, galeti de apa etc.) si ritual-religios (cristelnite) si • vase mici sau medii, de uz gospodaresc (caldari, tipsii, tavi, tigai, cani, talere, oale, tingiri, galeti pentru apa, cauce, vedrite, ibrice, caldari de mamaliga etc.) si de cult (caldarusa de Boboteaza, pocalul bisericesc).

4. Toate aceste vase au un dublu rol: • functional - de uz casnic sau cu functie rituala (vadra de mireasa) – • decorativ, fiind ornamentate în diferite tehnici mestesugaresti (lustruire, ciocanire, încovoiere, perforare, taiere, incizie). În special vasele rituale prezinta un decor complex, atât prin tehnica, cât si prin valoare simbolica si forma (bumbi realizati prin ciocanire, linii geometrice incizate: dungi, brâuri, unghiuri, zig-zag-uri, romburi, frunze, linii curbe etc.) realizate mai ales cu dalta si ciocanul.

5. În special în zone sarace în lemn si cu pamânturi lipsite de o calitate a lutului care sa permita dezvoltarea olaritului (Teleorman, Câmpia Dunarii, zonele de câmpie ale Moldovei etc.), prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca o necesitate, mai ales ca arama se prelucreaza usor, cu unelte simple, iar vasele de arama cositorite („spoite”) au si valoare terapeutica prin „curatarea” apei (argintul, arama si cositorul au puterea de a purifica apa, iar apa purificata distruge o mare parte dintre virusi, bacterii si microbi). De aici provine si valoarea ritualic-magica a unor vase de arama (cazanul de botez, cazanul de aghiazma, vasele daruite de catre nasi mirilor la strigarea darului, la masa mare, mentionarea vaselor de arama ca valori simbolice în foile de zestre).

6. Numita stiintific „cupru”, arama prezinta • conductibilitate termica si electrica si are câteva proprietati care o apropie de metalele nobile, între care se remarca • maleabilitatea si • ductibilitatea. • Arama este folosita în • , în obtinerea bronzului (în amestec cu staniu, aluminiu si plumb) si a • alamei (în combinatie cu zinc).

7. În ceea ce priveste tehnica de prelucrare, acesta cuprinde urmatoarele etape importante: • topirea aramei, • calirea / baterea, • decalirea si • asa-numita „alamire tiganeasca”.

8. „ Alamirea tiganeasca ” • „ Alamirea tiganeasca ” este un procedeu vechi, de mare maiestrie, transmis în cadrul familiei si tinut secret, de aceea foarte putin cunoscut în etnografie. • Modul de îmbinare a partilor componente ale unui vas de arama presupune câteva operatiuni complicate. • Dupa ce au fost croite si aduse la dimensiunile dorite, partile se taie pe margini în profil de coada de rândunica, se insereaza una în cealalta, dupa care îmbinarea se bate foarte bine pe „nicovala de pamânt”.

9. ”. La bataie, se spune ca arama „se caleste”. • Decalirea se face prin introducerea de mai multe ori în groapa cu jaratec prevazuta cu „foale de groapa”. • Operatiile se repeta succesiv pentru a asigura durabilitateasi soliditatea încheieturii.

10. Pentru o îmbinare perfecta –etanseitate– se face „alamirea”: • curatarea aramei la încheietura prin tratarea cu apa tare nestinsa (acid clorhidric) si • presararea cu „lama” – lamele subtiri de alama sau granule de span de bronz si borax.

11. Pentru a se extrage umiditatea si a se opri desprinderea stratului de span si borax, • încheietura se uda cu o maturica („pleaftura”) • si se presara cu sare de bucatarie; • se pune vasul în groapa cu jaratec • si se ridica temperatura, prin insuflarea masiva de oxigen cu ajutorul celor doua foale mici “de groapa”

12. Pentru a se face materialul cât mai rezistent, se ambutizeza / se ciocaneste de multe ori (chiar de peste zece ori) în întregime. • Suprafata fiind perfect îndreptata, se trece la ornamentare, din bataia ciocanului, cu dalta sau cu dornul. • Ceea ce este esential în aramarit tine de doua tehnici de baza: alamirea si ritmul egal de ciocanire.

13. BIBLOGRAFIE Gh. Iordache, Ocupatiile traditionale pe teritoriul Romaniei , vol. IV, Craiova: Editura Scrisul romanesc, 1996,