430 likes | 836 Views
ANTIBIOTICELE ÎN INFECŢIILE BACTERIENE DE TRACT RESPIRATOR. INFECŢII COMUNITARE DE TRACT RESPIRATOR. SINUZITELE BACTERIENE ACUTE. EXACERBĂRILE BACTERIENE ACUTE ALE BRONŞITELOR CRONICE. PNEUMONIA COMUNITARĂ. FARINGITELE ACUTE. OTITELE BACTERIENE ACUTE.
E N D
INFECŢII COMUNITARE DE TRACT RESPIRATOR SINUZITELE BACTERIENE ACUTE EXACERBĂRILE BACTERIENE ACUTE ALE BRONŞITELOR CRONICE PNEUMONIA COMUNITARĂ FARINGITELE ACUTE OTITELE BACTERIENE ACUTE INFECŢIILE COMUNITARE DE TRACT RESPIRATOR - MICI PROVOCĂRI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ¹- ¹ The Journal of Familiy PracticeApril 2005 · Vol. 54, No. 4
INFECŢIILE COMUNITARE RESPIRATORII PNEUMONIA COMUNITARĂ • Necesită iniţierea promptă a terapiei antibiotice • Diagnosticul şi alegerea terapieiantibacteriene se realizează în absenţa testelor diagnostice. • În condiţiile rezistenţei bacteriene în continuă creştere, alegerea terapiei antibacteriene adecvate reprezintă unul dintre factorii cei mai importanţi în managementul bolii, de care depindeevoluţia clinică a pacientului. OTITELE BACTERIENE ACUTE EXACERBĂRILE BACTERIENE ACUTE ALE BRONŞITELOR CRONICE FARINGITELE ACUTE SINUZITELE BACTERIENE ACUTE
CALITĂŢILE ANTIBIOTICULUI IDEAL toxicitateselectivăpentrucelulabacteriană spectrularg de acţiune timp lung de înjumătăţire AB ideal penetraţieoptimăînţesuturi absenţa toxicităţiipentruorganismuluman activitatebactericidă
Etiologia infecţiilor de tract respirator Germenii cel mai frecvent întâlniţi Rinosinuzita: S.pneumoniae, H. Influenzae, M. Catarrhalis1 Faringoamigdalita: SBGA, S. pneumoniae, Staphylococus spp.3 Otita medie acuta: S. pneumoniae, H. Influenzae2 Traheobronsite acute Virusuri, Mycoplasma, Chlamydia + S.pneumoniae, H. Influenzae (vârstnici, taraţi) Acutizarile bronsitei cronice / BPOC: H. influenzae, S. pneumoniae, M. catarrhalis5 Pneumonia comunitara: S. pneumoniae, H. Influenzae, 4 1 Jacobs, Am J Med. 2004;117(3A):3S–15S. 2 Dagan, Int J Infect Dis 2003; 7: S21-S26 3. Dowell et al, Ped Infect J (1999), 18, 1-9 4. Woodhead et al, Eur Resp J, (2005), 26, 1138-1180 5. Guthrie, CHEST 120/6/2001
Principii de antibioterapie - Selectareaantiboticuluiadecvatîn funcţie de : • microorganismulcauzator al infecţiei( în funcţiede identitateaşisensibilitateaacestuiala un anumitantibiotic ) • factoriparticulariaipacientului : • afecţiunicolaterale • medicaţieconcomitentă • terapieanterioară cu antibiotice • sarcină • calea de administrareceamaiadecvată • localizareainfecţiei • profilul de siguranţă al fiecaruiantibiotic adaptatfiecaruipacient • costulterapiei
Principii de antibioterapie • Mecanism de actiune al antibioticelor : A. Bacteriostatice -stopează creşterea şi replicarea bacteriană (inhibarea temporară a multiplicării germenilor) -succesulterapeuticdepindede participarea mecanismelor imuneale organismului - se pot mentinecantităţisuficientede agenţi patogeni pentrua iniţiaun aldoileaciclude infecţie - bacteriostaticetipice: sulfamidele şitetraciclinele
Principii de antibioterapie B. Bactericide - distrugerea (omorârea) germenilormicrobieni la CMI de chimioterapic -numărultotal demicroorganismeviabilescade • acţiunebactericidă absolută - interesează toţigermenii, atât în repauscât şi în multiplicare(aminiglicozide şipolimixine) • acţiune degenerativ-bactericidă- interesează doargermeniiaflaţi în multiplicare, cu metabolism activ(peniciline şicefalosporine)
Principii de antibioterapie Măsurareaeficienţeiantibiotice: • CMI: concentraţia minimăde antibiotic necesarăpentru a inhibacreştereabacteriană • CMI 50 • CMI 90 • CMB:concentraţia minimă deantibiotic care produce moartebacteriană - selecţiaantibioticului se bazeazăpedeterminarea CMI, cu excepţiaunorsituaţii clinicebinealese (endocardită, meningită) cândse aplicădeterminareaCMB - pentruAB din categoria B-lactaminelor, macrolidelor, tetraciclinelorestenecesar ca timpul de menţinereal unorconcentraţii plasmatice la valori de 4 ori > CMI săfie de celpuţin 50 % din valoareaintervalului de timpdintredoze
Principii de antibioterapie Factori importanţi ce influenţează eficienţa unui antibiotic : • penetrareaantibioticului la loculinfecţiei • distribuţiaîn organism a antibioticului; • instalarearezistenţeibacterienesaupotenţialulde inducere a rezistenţeibacteriene
M M M M M M M βL M βL βL M βL M M M M M Bacteria, such as Streptococcus pneumoniae,form in clusters in the interstitial space M βL βL βL M βL βL b-lactam antibiotics are located largelyin the interstitial space M βL M βL M M M M M Macrolide antibiotics accumulatelargely inside cells M Penetrareaantibioticului la loculinfecţiei (β-lactamivsmacrolide) β-lactamii se localizează predominant în spaţiulinterstitial, acoloundesuntlocalizaţimajoritateagermenilorimplicaţi în ITR
Distribuţia în organism aantibioticelorafecteazăeficienţa bacteriologică Concentraţiaserică (µg/ml) Concentraţiatisulară (µg/ml) Spaţiul intracelular Spatiulinterstiţial 0.5 0.5 >40 Macrolide 12 12 <1.0 -lactami S. pneumoniae H. Influenzae M. catarrhalis L. pneumoniae M. pneumoniae β-lactamii se distribuieîn spaţiulextracelularîn aceleaşiconcentraţii ca şiîn sânge
Macrolideleatingconcentraţii miciîn spaţiulextracelular Concentraţiileatinse de macrolideîn spaţiulextracelular nu ating CMI pentruH.influenzaeşiS.pneumoniaemacrolido-rezistent. DoarS.pneumoniaesusceptibil la penicilină estecompletacoperit.
Principii de alegere a terapiei antibiotice adecvate 1. Utilizaţi antibiotice cu spectru larg. 2. Re-evaluaţi zilnic regimul antimicrobian pentru: ♦optimizarea eficacităţii ♦ prevenirea rezistenţei ♦ evitarea toxicităţii ♦ scăderea costurilor 3. Limitaţi durata tratamentului la 7-10 zile. 4. Opriţi terapia antibiotică dacă sursa este ne-infecţioasă. R.P. Dellinger şi colab., Surviving Sepsis Campaign: International Guidelines for Menegement of Severe Sepsis and Septic Shock: 2008, Crit Care Med 2008; 36(1): 296-327.
ANTIBIOTICEUTILIZATE ÎN TRATAMENTULINFECŢIILOR RESPIRATORII COMUNITARE • BETA-LACTAMINE - PENICILINE - CEFALOSPORINE • MACROLIDE • FLUOROCHINOLONE
PENICILINELE • eficiente, spectru larg, utilizate în tratamentul empiric al infecţiilor uşoare-moderate de tract respirator. • penicilinele cu spectru îngust (benzilpenicilina) sunt utilizate în infecţii specifice. • variate forme de prezentare (orale/parenterale, copii/adulţi). • ating rapid concentraţii terapeutice tisulare. • rezistenţă bacteriană importantă (prin producere de beta-lactamaze şi prin modificarea PBP). • absorbţia este influenţată de alimente. • pot determina alergie la peniciline.
CEFALOSPORINELE • 4 generaţii, diferite prin spectru de acţiune • Generaţia I(cefalexin, cefazolin, cefadroxil) • acţiune bună faţă de germenii Gram pozitivi, • acţiune modestă faţă de germenii Gram negativi • Generaţia a II-a (cefuroxim, cefprozil, cefaclor) • spectru de acţiune pe germenii Gram pozitivi • acţiune superioară pe germenii Gram negativifaţă de gen. I, dar mai scăzută faţă de gen. III • Generaţia a III-a (cefotaxime, ceftibuten, ceftriaxon) • acţiune slabă pe germenii Gram pozitivi • active pe germenii Gram negativi • Generaţia a IV-a (cefepima) • spectru de acţiune al gen. III extins, stabilitate faţă de hidroliza indusă de beta-lactamaze • utilizate pentru infecţii nosocomiale
CEFALOSPORINELE Clasificarenouă : • Cefalosporinevechi: • cefalexin • cefazolin • cefadroxil • Cefaclor • Cefalosporinenoi: • cefuroxim • cefprozil • ceftibuten
CEFALOSPORINELE Bactericide, inhibă sinteza peretelui celulei bacteriene, prin legarea de PBP. Conţin un nucleu beta-lactamic, la care se adaugă un inel dihidrotiazinic. Stabilitateintrinsecăcrescută la acţiunea-lactamazelor, conferită de structura moleculară
MACROLIDELE • au în structură un inellactonic • spectruantimicrobianlarg • difuzietisulară bună- utile în infecţiile cu germeniintracelulari: Chlamidia, Mycoplasma, Legionella • profil de siguranţă bun, cu toxicitate scăzută • complianţăterapeutică bună(“noilemacrolide”) • rezistenţă bacteriană crescută: S. Pneumoniae– 30-31% în 2000-2002¹ • rezistenţă bacteriană încrucişată în cadrul clasei ¹Expert Rev. Anti Infect. Ther. 4(6), 973-980 (2006)
MACROLIDELE ERITROMICINA • prima macrolidă descoperită (1952) • spectrul de acţiune : bacteriiGram pozitive: cocisibacili (Cl.perfrigens, Corynebacteriumdyphteriae, Listeriamonocytogenes)) • acţiune moderată împotriva bacteriilor Gram negative : H. Influenzae, N. meningitidis, N. gonorrhoeae, darsipeatipici: Legionellapneumophila, Mycoplasmapneumoniae, etc. • rezistenţă bacteriană crescută: S. Pneumoniae, S. pyogenesşi mulţi stafilococi, inclusiv S. Aureus • se acumulează în ficat (determină hepatită colestatică) şi se elimină prin bilă
MACROLIDELE CLARITOMICINA • spectrudeacţiune îmbunătăţit comparativ cu eritromicina (faţă de Gram pozitivi) • acţiune puternică faţă de : Moraxellacatarrhalis, Chlamydia spp.,L. pneumophila, Mycoplasmapneumoniae. • absorbţia este influenţată de alimente (scăzută) • deoarece se elimină în proporţie mare pe cale renală, dozele trebuie ajustate în funcţie de afectarea renală • interacţiuni cu clase de medicamente uzuale, incluzând antivirale, antihistaminice, antiaritmice, etc. • contraindicată la vârstnici (peste 65 ani) • rezistenţa bacteriană în creştere (S. pneumoniaeşi S. pyogenes). • acţiune slabă faţă de H. influenzae
MACROLIDELE AZITROMICINA • puţin activă faţă de bacteriile Gram pozitive • S. pneumoniae, S. pyogenesşi unii stafilococi – dezvoltă rezistenţă • acţiune puternică împotriva germenilor Gram negativi şi bacteriilor care produc pneumoniile atipice: H. influenzae, Campylobacter species, M. catarrhalis, N. gonorrhoeae, Chlamydia species, M. pneumoniae, L. pneumophila. • absorbţia este influenţată de alimente (scăzută). • absorbţie scăzută de antiacide. • rezistenţa bacteriană în creştere (S. pneumoniaeşi S. pyogenes). • nu atinge concentraţii mari la locul infecţiei.
MACROLIDELE • “Studiirecentesusţin căutilizareacrescută de azitromicină esteprincipalul factor care determinărezistenţa la macrolide” • “Se presupune cătimpul de înjumătăţire prelungital azitromicineidetermină concentraţiitisularesubinhibitorii,ceeacefavorizeazărezistenţa bacteriană” Therapy 2006;3(4)527-533
Macrolidele: potential de inducere a rezistenţeibacteriene Otolaryngology–Head and Neck SurgeryJanuary 2004 volume 130 number 1 Persistenţa în organism amacrolidelorîn concentraţii subinhibitoriirealizează o,,presiune de selectie” a rezistenţeibacteriene. Acestăpresiuneestemaimare în cazulagenţilorcu timp de înjumatăţire lung (ex:azitromicina, care persistăîn organism 14-20 zile).
FLUOROCHINOLONELE • spectru larg de activitate, active în administrarea orală, eficiente în tratamentul unui număr mare de infecţii (inclusiv ITR,) • active pe bacterii : Gram pozitive, Gram negative, intracelulare • toleranţă bună • tratament cu durată scurtă, o dată pe zi • nu sunt afectate de beta-lactamaze • ciprofloxacina – activitate slabă asupra S. pneumoniae • reacţii adverse serioase (artropatie, tendinite) - nefiind indicate la copii şi adolescenţi • interacţiuni medicamentoasefrecvente: anticoagulanteorale • fluorochinolonele sunt recomandate ca tratament de rezervă în infecţiile respiratorii comunitare¹ ¹ Curr Opin Infect Dis. 2002; 15:151-156
FLUOROCHINOLONELE – antibiotice de rezervă • “administrareanoilorfluorochinolonetrebuielimitatala adulţiila care s-a înregistrat eşec cu alteantibiotice, la cei cu alergii la terapiile alternative şiîn cazuluneidocumentateinfecţii cu pneumococ cu rezistenţăînaltă” - concluzie a Drug-Resistant Streptococcus pneumoniae Therapeutic Working Group • ciprofloxacinanu este de primăalegereîn cazulpneumoniilorpneumococice - Agenda Medicala2001 • nu se administrează sub vârsta de 11 ani-acţiuneasupracartilajelordecreştere (artropatii)
Pentrupacienţii cu infecţii ... Antibioticul adecvat poate face diferenţa p <0,001 Adaptat după M. Tumbarello şi colab., Predictors of Mortality in Patients with Bloodstream Infections Caused by Extended-Spectrum-β-Lactamase-Producing Enterobacteriaceae: Importance of Inadequate Initial Antimicrobial Treatment, Antimicrobial Agents and Chemotherapy, June 2007, p.1987-1994
...dacăesteadministrat de la început! p <0,001 Adaptat după M. Tumbarello şi colab., Predictors of Mortality in Patients with Bloodstream Infections Caused by Extended-Spectrum-β-Lactamase-Producing Enterobacteriaceae: Importance of Inadequate Initial Antimicrobial Treatment, Antimicrobial Agents and Chemotherapy, June 2007, p.1987-1994
Pentrupacienţii cu infecţii severe... Fiecare oră contează! Adaptat dupăKumar şi colab, Duration of hypotension before initiation of effective antimicrobial therapy is the critical determinant of survival in human septic shock, Crit Care Med 2006 vol 34, nr6
Principii de antibioterapie – ghiduri ghidurilereprezintă o sumă a studiilorpublicatepentru o afecţiuneîntr-un areal geografic România nu a publicatstudiiserioase de incidenta, prevalenta, rezistenţă bacterianăsaueficacitate recomadările ghidurilor trebuie validate prin practica clinică locală
Tratamentul tonsilofaringiteiacute - ghidul Sanford În faringiteleexudativesaueritematoasedifuze: - PRIMA INTENTIE: • Penicilina V po x 10 ZILE • Benzathinpenicilinaim - ALTERNATIVE: • Cefalosporineleorale de generaţia a 2-a (ZINNAT-cefuroximaxetil) • Macrolide
Tratamentultonsilofaringiteiacute -ghidul Sanford • Notă:Pentrucefuroximaxetil (ZINNAT) Dozajul la copii: 10 mg/kgcx2 / zi,4 – 10 zile; Dozajul la adulţi: 250mg x 2 /zi, 4 - 5 zile • Notă: Pentruurmatoarelemedicamente a fostraportatăîn 2002 o creşterea incidenţeitulpinilorrezistente de streptococpyogenes: • Azitromicina; • Claritomicina; • Telitromicina - Notă: cefalosporineorale de tip vechi (cefalexin, cefadroxil, cefaclor) nu suntprecizateîn GhidulSanford ca o alternativăla penicilină
Tratamentulsinuziteiacute – ghiduriinternaţionale • Ghidul Sanford de TerapieAntimicrobiană • Ghidul Academiei Americane de ORL • Ghidul American “ Antibiotic Essential “ • Consensul Societăţii de ORL Germane • recomandă ca tratament de primă intenţie cefalosporinele de • generaţia II - cefuroxim axetil ( Zinnat ) • KLOSSEK et al. Update on treatment guidelines for acute bacterial sinusitis, 2005 Blackwell Publishing Ltd Int J ClinPract, February 2005, 59, 2, 230–238 • Ghidul Sanford 2005
Tratamentul pneumoniei comunitare dobândite – ghiduri europene Prima intenţie – Betalactamine Augmentin +/- macrolid Zinnat – tratamentalternativsau terapie secvenţială
Managementul Exacerbarilor BPOC • Antibioticelesunt indicate la pacientii cu: • Simptomecardinale: accentuareadispneei, crestereavolumuluisputei, crestereapurulenteisputei • Ventilatiemecanica
Global Strategy for Diagnosis, Management and Prevention of COPDCombinedAssessment of COPD When assessing risk, choose the highest risk according to GOLD grade or exacerbation history
Tratamentulexacerbărilorinfecţioase ale BPOC - ghidul GOLD Rivera-Fernandez R, Six-years mortality and quality of life in critically ill patients with chronic obstructive pulmonary disease. Crit Care Med 2006;34:231724. Ghidul GOLD – updated 2010
CONCLUZII Principalii germeniimplicaţi în infecţiile de tract respirator sunt: Streptococcus pneumoniae Haemophylus influenzae Moraxella catarrhalis
CONCLUZII • Cefalosporinele vechi(cefalexin, cefaclor)au o eficacitateslabă împotrivapatogenilorimplicaţi in infecţiile de tract respirator • Cefalosporinelenoi(ex. - Zinnat) suntantibioticeeficiente în tratamentulinfecţiilor de tract respirator • Macrolidelesuntprincipaliiagenţicare determină apariţiarezistenţeibacterieneatât la penicilină cât şi la macrolide
CONCLUZII Rezistenţabacteriană reprezintă principalaîngrijorare în ceeacepriveşteviitorulantibioterapiei