SARBATORILE DE IARNA

1. SARBATORILE DE IARNA

2. La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 6 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele de Mos Nicolae, Crăciun, Anul Nou şi Boboteaza , caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice etc.

3. Craciunul este o sarbatoare a carei magie ne inconjoara pe toti, trebuie doar sa stim sa o simtim. Tocmai pentru a intra in atmosfera, m-am gandit sa va destainui cateva informatii despre obiceiurile de Craciun de care imi aduc aminte cu drag in fiecare an, inainte de sarbatori.

4. Bradul • Bradul este un obicei binecunoscut al sarbatorii de Craciun - parca nu e Craciun daca nu miroase in casa a brad! Obiceiul este atestat prima data la egipteni, care, in ziua solstitiului de iarna, isi decorau casele cu frunze de palmier. Obiceiul a fost apoi preluat de romani, care au inlocuit palmierul cu bradul. Brazii au fost impodobiti timp de multe secole cu mere, prajituri, dulciuri. Martin Luther a fost primul care a folosit lumanari pentru impodobirea bradului, in secolul al XVI-lea. Prin 1610, in Germania, a fost inventata beteala, un alt obiect nelipsit din arsenalul de decorare a bradului. In acea vreme, nu era numai argintie, ci chiar din argint, care a fost folosit in acest scop pana la jumatatea secolului trecut.

5. In 1892, la zece ani dupa patentarea becului, acesta a fost adaptat pentru bradul de Craciun si astfel, luminat feeric, acesta a devenit si mai placut ochiului. In Romania, bradul de Craciun a aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, suprapunandu-se peste vechiul obicei autohton al butucului de Craciun - un trunchi de brad taiat (jertfit) si ars pe vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie, simbolizand moartea si renasterea zeului autohton Craciun. Obiceiul, atestat pe vremea romanilor, a disparut intre timp. Si iata ca obiceiul impodobirii bradului este un obicei de care ne bucuram si astazi si fara de care Sarbatoarea Nasterii Domnului nu poate fi completa.

6. Steaua pe care o punem in varful bradului de Craciun este simbolul stelei care s-a aratat in Betlehem, vestind nasterea lui Iisus Hristos si calauzindu-i pe cei trei magi la ieslea saraca in care acesta se nascuse. Steaua care s-a aratat cer trei magi de la Rasarit este evocata si de steaua cu care merg copiii romani la colindat: o stea mare, din lemn, impodobita cu hartie colorata si cu crengute de brad sau vasc, pe care este lipita, de obicei, si o iconita cu Maica Domnului si Pruncul.

7. Taierea porcului Prin unele parti, taiatul porcilor se face la Ignat, si prin altele datina aceasta se amana pana la Craciun, din pricina postului, ca nu cumva sa se spurce vreun vas sau vreun blid cu carne de porc, cu "de dulce”. Porcii sunt ingrasati cu graunte, faina, tarate, bostani, s. a., pana in aceasta zi , iar noaptea ei vor visa daca vor fi taiati ori ba. Prin unele locuri se zice ca in noaptea de Ignat, porcii viseaza margele rosii la gat. Porcul care n-a fost taiat in ziua de Ignat, d-aci incolo nu se mai ingrasa, nu mai pune carne pe el si nu mai mananca, caci in ziua de Ignat si-a visat cutitul. De aceea, din ziua de Ignat si pana la Craciun, porcii stau toti tristi.

8. Steaua Este un alt obicei de Craciun intalnit la romani care are loc in ajunul Craciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii intre 7 si 14 ani. Obiceiul are o semnificatie religioasa fiind legata de steaua care s-a aratat celor trei magi de la rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gatita cu hartie colorata si crengute de brad.

9. sorcova Sorcova este un obicei de iarna care are loc chiar de Anul nou si consta dintr-o urare pe care o face un baiat gazdelor sale cu ajutorul unei crengi de brad impodobite cu hartie colorata. Urarile care se adreseaza sunt pentru sanatate, bogatie si prosperitate.

10. COLINDELE Incepand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. In orase intalnim colindatori odata cu lasarea serii si pana in miez de noapte. Cu traista dupa gat, cu batul in mana si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa.

11. In afara de seara mare a colindelor se mai colinda si in seara Sfantului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul. Sub numele de colind si colindat trebuie sa intelegem vechiul obicei pe care-l intalnim in sarbatorile susmentionate cand copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa in casa, cantand pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) in bani sau in natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.

12. CAPRA Obiceiul de Craciun de a merge cu capra are legatura cu sporul de animale in turmele pastorilor, fiind un ritual care aduce roade mai bogate in anul care vine. Acest obicei este un bun prilej pentru a intra in contact cu covoarele, stergarele, podoabele in culori vii din casele gospodarilor si aduce urari legate de anul nou.

13. PLUGUSORUL Plugusorul este un alt obicei de Craciun stravechi, in care cete de flacai pornesc cu plugul, semnificand un ritm de fertilitate, constand intr-o urare care sa aduca recolte mai bogate in anul care vine. Acest obicei de Craciun aduce veselie si culoare sarbatorilor de iarna, amintindu-ne si de ocupatia stramosilor nostri care era agricultura.

14. SARBATORI FERICITE ! LA MULTI ANI!