Corneliu IAȚU Dean of the Faculty of Geography and Geology

1. Contribuția ESPON la înțelegerea formelor de cooperare teritorială. Studiu de caz asupra macroregiunii carpatice Corneliu IAȚU Dean of the Faculty of Geography and Geology University Alexandru Ioan Cuza of Iași Mihail EVA PhD Student Faculty of Geography and Geology University Alexandru Ioan Cuza of Iași

2. Programul ESPON ESPON = Reţeauaeuropeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale • Mission (accordingto ESPON 2013 Programme): • Support policy development in relation to territorial cohesion and a harmonious territorial development • Provide comparable information, evidence, analyses andscenarios on territorial structures and dynamics • Reveal territorial capital and potentials in support of thecompetitiveness of regions and larger territories Ce a finanţatESPON 2013 ? Prioritatea 1 - cercetări aplicate în domeniul dezvoltării teritoriale, competitivităţiişi coeziunii teritoriale: Prioritatea 2 – analize focalizate spaţial, realizate la cererea utilizatorilor Prioritatea 3 – elaborarea de instrumente ştiinţifice Prioritatea 4 – valorificarea rezultatelor cercetărilor, consolidarea spiritului de proprietate asupra rezultatelor, creşterea participării la procesul de luare a deciziei Prioritatea 5 – suport tehnic pentru implementarea Programului ESPON 2013

3. Proiecte ESPON relevante pentru tema cooperării teritoriale

4. Theoretical vs. empirical model of successfulco-operation (ESPON TERCO)

5. Opinions on driving forcesandobstacles of Territorial Cooperation (ESPON TERCO)

6. Formele cooperării teritoriale în Uniunea Europeană.Ce rol pentru strategiile macroregionale? Cinci tipuri de cooperare teritorială (cf. ESPON TERCO Scientific Report) Tipologia regiunilor NUTS2 in funcție de formele de cooperare teritorială dominante (cf. ESPON TERCO)

7. Strategiile macroregionale – situația actuală a definirii și aprobării acestora

8. Spațiul carpatic – trăsături generale • 447.000 kmp • 54 mil. locuitori • 7 state (8 cu Austria)

9. Inițiative anterioare de cooperare

10. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Particularități demografice • Populație totală în scădere (-0,5 mil. loc. între 2011 și 2001); • Spațiul montan suferă mai puțin de pe urma pierderii de populație comparativ cu zonele joase vecine; • Dinamism demografic superior în zonele periurbane ale marilor centre urbane; • Se păstrează ponderi importante de populație tânără, însă indicatorii de fertilitate sunt scăzuți; • Proces de îmbătrânire demografică favorizat și de: • emigrația selectivă din spațiile repulsive economic (e.g. regiuni din Serbia sau România) • stabilirea persoanelor vârstnice după ieșirea la pensie în zonele atractive din punctul de vedre al calității vieții (e.g. Burgenland si Waldviertel in Austria)

11. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Particularități demografice

12. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Particularități demografice

13. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Particularități demografice

14. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Structura ocupationala a populatiei

15. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Importanța sectorului turistic • Poate juca rolul unui agent economic important în zonele rurale • În mediul rural carpatic, generează un venit suplimentar celui obținut din agricultură sau activități meșteșugărești; • Dezvoltare stânjenită de: • facilități inferioare comparativ cu alte arii montane europene • know-how turistic scăzut • infrastructura săracă • accesibilitatea scăzută • Conform potențialului, principalele tipuri de turism valorificabil sunt (Ptacek et al. 2009): • - environmentaltourism • - healthandwellness • - agrotourism • - cultural andcongressional • - business tourism

16. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Capacitatea de primire turistică

17. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Traficul înregistrat pe drumurile europene

18. Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediu Gradul de biodiversitate și suprafețele protejate

19. Problemele macroregiunii • accesibilitate intra și interregională încă dificilă, determinată atât de calitatea căilor de comunicație cât și de lipsa, deocamdată, a unui program coerent de interconexiune; • economie diversă și cu niveluri diferite de dezvoltare, disparitățile intra-regionale și interregionale fiind destul de marcante; • demografie în pierdere puternică de viteză și ralierea la un comportament denatalist, cumulat cu o emigrație importantă; • riscul unor conflicte armate (cazul Ucrainei); • instabilitatea politică pe fondul căutărilor societăților postcomuniste de a găsi formula politică ideală; • investiții străine inconsistente și cele naționale anemice fără a rezolva principalele infrastructuri sensibile (România, Ucraina, Bulgaria etc.); • valorificarea slabă a potențialului turistic; • exportul consistent de inteligență.

20. Punctele forte • existența unei suprafețe mari ocupată de păduri; • biodiversitatea mare; • resursele umane de calitate; • potențialul turistic valoros.

21. Orientări strategice și obiective potențiale pentru macroregiunea carpatică • o cooperare intra-regională și interregională mai bună, pentru a potența valențele macroregiunii; • îmbunătățirea coordonării și crearea de sinergii între acțiunile, resursele și programele existente dar și cele viitoare; • îmbunătățirea exploatării durabile a resurselor (naturale și umane) și valorificarea integrată a potențialului de care dispune macroregiunea; • dezvoltarea unor relații printr-o nouă fundamentare la nivel teritorial cu o filozofie în care cooperarea să fie pilonul principal de acțiune; • crearea de rețele și realizarea de cooperări pe multiple planuri cu debușarea spre o dezvoltare durabilă pe termen lung prin intermediul valorificării abilităților economice și inovatoare ale macroregiunii; • creșterea accesibilității prin dezvoltarea infrastructurii.

22. Orientări strategice și obiective potențiale pentru macroregiunea carpatică • macroregiunea carpatică trebuie să se conecteze la alte macroregiuni europene, să beneficieze de experiențele pozitive ale acestora și să colaboreze pe sectoare complementare dar și pe sectoare concurențiale • Identificarea unor specificități care să asigure mărci regionale sau macro-regionale ar constitui o axă în jurul căreia se pot construi alte conexiuni • Viziunile sectoriale sunt benefice dar ele trebuie integrate într-un tot pentru a putea asigura coerența de ansamblu a unei regiuni destul de eterogene din punct de vedere economic, administrativ și politic

23. Thank you for your attention! University "Alexandru Ioan Cuza" of IaşiFaculty of GeographyandGeologyDepartament of GeographyROMÂNIA, 700505 - RO,Iaşi, Bulevardul Carol I nr. 20 A T: +40 0232 201 487