440 likes | 993 Views
Complementul. Istor ic. D escoperit – 1 894 - Bordet = un grup de aproximativ 15 proteine serice cu rol in imunitate. locuri de producere: C3-ficat, C4 –macrofag dispare prin incălzire la 56 ° C / 30 min activarea are loc in cascada pe cale clasica sau pe cale alternanta .
E N D
Istoric Descoperit – 1894 - Bordet • = un grup de aproximativ 15 proteine serice cu rol in imunitate. • locuri de producere: C3-ficat, C4 –macrofag • dispare prin incălzire la 56°C/30 min • activarea are loc in cascada pe cale clasica sau pe cale alternanta
Proteinele din sistemul complementului(nomenclatură) • C1(qrs), C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9 • factori B, D, H, I, properdina (P) • Lectina de legare a manozei (MBL), proteaze serice asociate MBL (MASP-1 MASP-2) • C1 inhibitor (C1-INH, serpina), C4-binding protein (C4-BP), decay accelerating factor (DAF), • C1 receptor (CR1), proteina-S (vitronectina)
FUNCŢIILE COMPLEMENTULUI • FAVORABILE: • Opsonizare – favorizează facocitoza • Atragerea şi activarea fagocitelor • Liza bacteriilor şi a celulelor infectate • Reglarea răspunsului prin anticorpi • Clearance al complexelor imune • Clearance al celulelor apoptotice • DEFAVORABILE: • Inflamaţie, anafilaxie
anticorp independentă anticorp dependentă Activarea C3 generarea C5 convertazei activarea C5 ATACUL LITIC Căile activării complementului CALEA LECTINEI CALEA ALTERNĂ CALEA CLASICĂ
C8 C6 C7 C5 b ATACUL LITIC:inserţia complexului litic la nivelul membranei celulare C 9 C 9 C 9 C 9 C 9 C 9 C 9 C 9 C 9
Antigen (Ag)= o substanţă străină capabilă să inducă un răspuns imun. • Virusuri • Bacterii • Fungi • Paraziţi • Polen • Alimente • Medicamente • Un bun antigen: • Are masa moleculară mare(>10,000) • Este organic • Are structură complexă • Este non-self
ANTIGENIMUNOGEN • DETERMINANŢI ANTIGENICI (Epitopi)
este străin organismului mărimea Determinanţi secvenţiali Determinanţi conformaţionali Factorii care influenţează imunogenitateacontribuţia imunogenului • Structura conformationala • Structura primară • Structura secundară • Structura terţiară • Structura cuaternară
Genetici De specie Individuali Vârsta Factorii care influenţează imunogenitateacontribuţia sistemului biologic
Doza Calea Subcutan > Intravenos > Intragastric Adjuvantul Substanţe care accentuează răspunsul imun faţă de un antigen Factorii care influenţează imunogenitateaMetoda de administrare
Proteine Polizaharide Acizi nucleici Lipide Natura chimică a imunogenelor
Sunt regiunile imunologic active ale antigenelor Paratop=structura corespondenta sau receptorul de antigen al imunoglobulinei Numarul epitopilor prezenti pe o molecula de antigen va determina valenta antigenului EPITOPI
EPITOPI SECVENTIALI = reprezentati de un segment continuu de AA dintr-un lant polipeptidic si sunt dependenti de structura primara a proteinei. EPITOPI CONFORMATIONALI = sunt formati din AA care in structura primara se afla la distanta intr-un lant polipeptidic sau sunt situati pe lanturi diferite si sunt adusi unul langa celalalt prin plierea lanturilor in cadrul structurii secundare dau tertiare a proteinelor. CLASIFICAREA EPITOPILOR:
Celulele B pot fi stimulate de Ag solubile reprezentate de proteine si polizaharide Recunosc numai peptide care au fost procesate si expuse la suprafata celulelor prezentatoare de Ag impreuna cu molecule HLA cls. II LT CD8+ recunosc peptide asociate cu molecule HLA cls. I prezentate pe suprafata celulelor “tinta” Complexe trimoleculare: TCR-peptidul antigen-molecula HLA CARACTERISTICILE RECUNOASTERII EPITOPILOR DE CATRE LIMFOCITELE T:
In functie de tipul raspunsului imun: Ag timo-independente – nu necsita prezenta limfocitului T Ag timo-dependente – necsita prezenta limfocitului T CLASIFICAREA ANTIGENELOR:
TIPURI DE ANTIGENET-independente • Polizaharide • Proprietăţi • Structură polimerică • Activare policlonală a celulelor B • Yes -Type 1 (TI-1) • No - Type 2 (TI-2) • Rezistente la degradare • Exemple • Polizaharide şi lipopolizaharide pneumococice • Flagella
TIPURI DE ANTIGENET-dependente • Proteine • Structura • Exemple • Proteine microbiene • Proteine non-self sau self alterate
In functie de relatia cu subiectul responsiv: Alloantigenele – atg ale aceeasi specii Xenoantigenele – atg ale altei specii Autoantigenele – atg HLA in anumite conditii (boli autoimune) CLASIFICAREA ANTIGENELOR:
In functie de repartitia antigenelor in natura: Antigene ubicuitare Antigene restranse CLASIFICAREA ANTIGENELOR:
In functie de natura chimica: Glucide Lipide Proteine Acizi nucleici Compusi sintetici CLASIFICAREA ANTIGENELOR:
HAPTENA • = o substanţă străină cu masa moleculară suficient de redusă ca să nu poată produce răspuns imun • Pentru a produce răspuns imun trebuie să se lege de un carrier - prin cuplare cu haptena → imunogena • Exemplu: Medicamentele =haptene, fiind suficient de mici ca să nu fie recunoscute ca fiind străine de organism. Uneori, acestea se pot lega de exemplu de eritrocite şi devin imunogene.
Superantigen Antigen conventional Răspuns T policlonal 1:4 - 1:10 Superantigenele • Definiţie: molecule care se leaga in exteriorul MHC II de o secventa a TCR. Nu sunt recunoscute specific Răspuns T Monoclonal/Oligoclonal 1:104 - 1:105
Antigen conventional Superantigen
Exemple Enterotoxina stafilocociă Toxina de şoc stafilococică Exotoxina pirogenică a streptococului ! Importanta: inductia bolilor autoimune Superantigene S. aureus
Koch’s Postulatele Metchnikoff Fagocitoza Kohler & Milstein Ac monoclonali Miller Cel. T Jansen Microscopul Müller Bacteria Jenner Vaccinarea Wright Antiserul 200 ani după Jenner WHO anunţă Eradicarea variolei 1600 1700 1800 1900 2000 30 1955 Ţări cu peste un caz de variolă pe an 15 0 1965 1970 1975 1980 Impactul imunologiei asupra sănătăţii omului
IMUNIZAREA • 1700 DH • Introducerea variolizării în Anglia • 3000 ÎH • Egipt – cruste variolice • 2000 ÎH • China – cruste variolice • 1780 DH • Edward Jenner descoperă vaccinul • 1500 DH • Turcii introduc variolizarea • 1885 DH • Pasteur descoperă vaccinul antirabic atenuat
Edward Jenner Descoperirea vaccinului antivariolic
Epoca modernă a vaccinării • 1920 • Difteria şi Tetanosul • 1960s • Pojarul şi rubeola • Sabin polio • 1934 • Pertussis • 1985 • Haemophilus • 1955 • Salk polio • 1990s • Hepatitaşi varicela
Viitoare Vaccinuri Vaccinuri anti-idiotip ADN Peptid imuno-dominant ........ ........