Colegiul Economic “ Transilvania ”

1. Colegiul Economic “Transilvania” Piaţa monetară Elev: Hosu Diana Prof. Bălan Sorina An şcolar 2012-2013

2. Cuprins • Introducere • Banii (moneda) • Cerereaşioferta de monedă • Reglarea masei monetare • Dobânda • Bibliografie

3. Introducere • Economia de piaţăfuncţionează ca un sistem de pieţe care se condiţioneazăreciproc.Unadintreacesteaestepiaţamonetară, încadrulcăreia se efectueazătranzacţii de banişi se face comerţ cu bani. . Ca peoricare alt segment de piaţă, şipepiaţamonetară se manifestăceletrei forte obiective: -cererea -oferta - preţul • Pepiaţamonetară se tranzacţionează ca obiect de negociereîntresubiecţiicereriişisubiecţiiofertei, o marfă cu totulspecială: banii

4. Banii (moneda) „Baniisuntroţile care pun înmişcareroatalumii” (Tudor Muşatescu) • Baniiau apărut cu multtimpînurmă, iar de-a lungulexistenţeilor s-a modificatprofund. • Punctulde plecareînapariţiabanilor a fostschimbul. • Primeleforme de bani care s-au fixat, asupraunorobiecte au fostbucăţi de metal, piei, blănuri, animale, etc. • Treptat, rolul de bani s-a restrâns la metalepreţioase (aur, argint), datorităproprietăţiloracestora. • Ulterior, din metalepreţioase s-a confecţionatmoneda • ”Baterea” primelormonede a avut loc dupăHerodot sub formă de monede de aursiargint. • Pentrutranzacţiimici se foloseau in paralelşimonede din metaleordinare.

5. Din sec. al XVI-lea, pe lânga monedele aflate deja în circulaţie se adaugă „bancnotele”. • Primelebancnote au fostemiseînOlandapornindu-se de la obiceiulcomercianţilor de a-şipăstrapiesele de aurşiargint la bănci. • Dupăceledouărăzboaiemondiale, multeţări nu au maipututrealizaaceastăformă de converitbilitate, ori au realizat-o numaiparţial, ajungându-se ca după 1971, convertibilitatea bancnotelor în metale preţioase a fost eliminată. • laureatul Premiului Nobel pentru economie Paul Samuelson spuneacă fluxul sau mişcarea banilor reprezintă „sângele care irigă sistemul economic”.

6. Funcţiilebanilor: • Măsurareaactivităţiieconomice • Unitatea etalon (unitateabăneasca a fiecăreiţări-dolar, euro) • Mijloc de schimb (vanzare-cumpărare pe pieţele de orice tip) • Mijloc de plată • Formă a avuţiei

7. Suma de bani aflată în circulaţie la un moment dat şi aparţine unor agenţi economici reprezintă masa bănească. • Mărimea masei monetare este determinată de nevoile de bani pe care le generează tranzacţiile din economie şi în special de volumul bunirilor marfare, preţurile lor şi viteza de rotaţie (de circulaţie) a bunurilor. • Mărimea masei monetare este determintă de relaţia: • Unde: • M = masamontară; P = nivelul preţurilor; Y = cantitateabunurilorsupusetranzacţiilor; V = viteza de rotaţie a monedei.

8. 3.Cererea şioferta de monedă • Piaţa monetară este o piată cu concurenţă imperfectă, pe care se întâlnesc cererea şi oferta de manedă. • Agenţii economici participanţi sunt purtătorii cererii, ai ofertei şi intermediarii, iar tranzacţiile se efectuează prin intermediul unui preţ specific, rata dobânzii. • Ofertade monedăeste un conceptsimplu, care desemneazăcantitatea de monedăpusă la dispoziţiaindivizilordecătreautoritateamonetară. Datorităacestuifapt, cantitatea de semnemonetareoferiteesteexprimatăîntermeninominali, spredeosebire de cererea de monedă, care esteexprimatăîntermenireali.

9. Cererea de monedă vine de la întreprinderi – pentrua-şi asigura finanţarea activităţilor economice, de la bănci şi alte instituţii financiare care au nevoie de credite şi de la populaţie, pentru diferite proiecte. • Ofertanţii de monedă sunt băncile, casele de economii şi pensii, societăţile de asigurare, alte instituţii financiare cu disponibilităţi temporare, trezoreria sau tezaurul şi banca centrală, care au nevoie de credit şi pentru acoperirea deficitului bugetului de stat.

10. 4. REGLAREA MASEI MONETARE • Masa monetară se extinde sau se conractă, în funcţie de situaţiile concrete din economie prin mijlocirea pieţei monetare. • În funcţie de direcţia creşterii volumului masei băneşti, există mai multe împrejurări: • Creşterea valorii mărfurilor (Produsul P x Y) • Acoperirea deficitului bugetar de stat • Scăderea vitezei de rotaţie a banilor • Convertibilitatea monedelor străine în monedă naţională • Reţinerea de către anumiţi agenti economici, îndeosebi de către populaţie şi întreprinderi, sub forma de „rezervă”, a unorsumemaimari de banisaumaimiciînnumerar, care nu se depun la băncisaualteinstrituţiifnanciar-bancare, cisuntrestrânse din circulaţiabănească.

11. Creştereamaseimonetareprinacordarea de credite se poaterealizapecătrebancacentralăşi de cătreoricealtăbancă.Acordarea de credite, reprezintăprincipalacaleprin care sporeştemasamonetară. • Înţaranoastră, volumulcreditelorbancare a sporitînperioadadecembrie 1990 – 2004 de aproape 600 de ori, de la 610 miliarde de lei, ka 365.187 miliarde de lei. • Atunci când disponibilităţile băneşti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitările de credite de la celelalte bănci, banca centrală efectuează emisiunea monetară. • Schimbul valutar a monedelor străine convertibile pe monedă naţională, este efectuat de bănci.

12. Cauzele care fac necesară restrângerea masei monetare sunt în mod special: • Diminuarea volumului valoric (produsul P x Y) al bunurilor marfare din economie • Excendentul bugetar. Daca din diferite motive, veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, excendentul care ramâne neutilizat ramâne în trezorerie pâna la hotărârea destinaţiei sale. • Creşterea vitezei de rotaţie a banilor • Convertibilitatea monedei naţionale în alte monede • Restrângerea masei monetare de realizează prin operaţiuni specifice de tehnică bancară • Cele mai răspandite sunt: • Limitarea creditului • Rambursarea creditelor • Schimbul valutar

13. 5. Dobânda • Dobânzi pasive, primite de la bănci pentru depozitele bancare • Dobânzi active, plătite băncilor pentru creditele oferite • Dobânda este preţul creditului şi este privită: • Ca mărime relativă, ca procent perceput la creditul de 100 de unităţi monetare pe timp de un an; se numeşte rata dobânzii (d’); • Ca mărimeabsolută, ca sumătotală care se cuvinepentrucreditul de o anumitămărime, numitămasadobânzii (D)

14. Formele dobânzilor • Dobânda simplă – dobândase achită lunar, semestrial, anual etc. • Unde: D = masadobânzii; • S = suma împrumutată • d’ = rata dobânzii; • n = timpulînani • Dobânda compusă bazată pe capitalizarea dobânzii.În acest caz:

15. De exemplu: • Se acordă un credit de 5.000 lei pe doi ani, pe principiul dobânzii compuse, cu o rată a dobânzii de 10%. • , care se plăteşte integral la expirareacontractului. • Relaţia dintre rata dobânzii şi rata inflaţiei aduce în mod necesar distincţia dintre dobânda nominală (d’n), cea care esteafişată la sediulşipe site-ul de internet al oricăreibăncişidobândareală(d’r) care eliminăinfluenţainflaţiei, astfelcăîntr-o primăaproximaţie: • d‘r = d’n- i‘, undei‘ – rata inflaţiei.

16. Bibliografie • Manual Economie XI-a, I. Gavrilă, P.Tănase Ghiţă, Dan Niţescu, C. Popescu • http://www.referate-ok.com/referate-piata-monetara-si-inflatia-i2285.html • http://www.scribd.com/doc/24231372/Cererea-Si-Oferta-de-Moneda