Download
1 / 29
E N D
Trucurile animalelor iarna • Atunci cand afara este frig, iar vantul viscoleste zapada privim cu admiratie frumoasa priveliste dinauntru, de la caldura. Daca venim de afara, in casa ne asteapta ceaiul cald sau ciocolata fierbinte si o patura moale. Dar cum procedeaza si cum rezista animalele salbatice care trebuie sa indure cele mai cumplite geruri? Fara paturi si fara incalzire lupta impotriva gerului napraznic si lipsa hranei. De-a lungul timpului, acestea s-au adaptat celor mai grele conditii si si-au dezvoltat propriile trucuri, pentru a infrunta si a trece mai usor peste iarna.
COPORTAMENTUL SI ADAPTARILE ANIMALELOR IN MEDIUL LOR DE VIATA • Intotdeauna oamenii au observat modul in care se manifesta animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele salbatice pentru hrana si aveau nevoie sa le cunoasca miscarile si comportamentul pentru a le vana cu succes.. intelegerea comportamentului animalelor consuma mult timp, rabdare si cercetari minutIoase. Studiul stiintific al coportamentului animalelor este denumit etologie
MIGRATIA • Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai calde si mai sigure pentru reproducere.
Migratia pasarilor. Multe pasari migreaza sezonier. Primavara, ele zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari de hrana inspre zonele mai reci unde-si depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara.
Migratia in mediul acvatic. Si in mediul acvatic exista multe vietuitoare care migreaza. Astfel balenele calatoresc din teritoriile de hranire spre cele unde se reproduc si inapoi, in fiecare an. Din noiembrie pana in aprilie, balena albastra si balena cu cocoasa se hranesc cu animale mici, numite krill in regiunile polare. Odata cu apropierea iernii ele strabat oceanul Atlantic, Pacific si Indian ca sa se reproduca in apele tropicale calde. Balenele tinere consuma mai putina energie pentru a-si pastra corpul cald, in apele tropicale calde, mai mult decat in cele polare.
Comportamentul in conditii extreme • Hrana este foarte saraca cand pamantul si marea ingheata si sunt acoperite cu zapada. Multe animale au metode ingenioase de obtinere a hranei. Vulpile adulmeca lemingii de sub zapada si-i omoara sarind cat mai sus si apoi cazand cu toata greutatea astfel incat sa sparga crusta de gheata de deaspura lemingului. Ele scot hrana inghetata din ascunzatori, in timpul iernii. Focile fac gauri de gheata pentru a putea respira. Ursii polari localizeaza focile dupa miros si le asteapta sa apara. De asemenea ei sparg gheata pentru a prinde puii de foca. Exista o foarte strasa legatura intre comportamentul animalelor si adaptarile lor fizice.
Ce fac animalele salbatice in timpul iernii? In primele nopti geroase, cu pamantul acoperit de un strat gros de zapada, cautarea hranii pentru locuitorii padurii devine din ce in ce mai grea. Nici pentru noi oamenii nu este usor sa gasim solutii in vederea ajutorarii prietenilor din natura. Sa-i construim oare ariciului un adapost cald, iar varbiutelor sa atarnam de creanga unui copac o casuta plina cu hrana? Le ingheata picioarele ratustelor?
Plecarea in tarile calde • Pasarile calatoare isi simplifica cel mai mult existenta. In fiecare an cand se apropie toamna, se aduna pentru a “fugi” impreuna din calea iernii. Drumul lor nu este deloc usor sau sigur, acestea trebuie sa zboare distante deosebit de lungi pentru a ajunge in insorita departare. Este frumos totusi, atunci cand unele dintre ele se reintorc la vechile cuiburi incepand de la sfarsitul lunii februarie. Atunci ne aduc si noua din lunga lor calatorie mult asteptata primavara.
Sforaitul impotriva frigului • Cine nu si-ar dori o asemenea viata: vara si toamna multa mancare si relaxare, iar iarna somn. Asa procedeaza animalele care hiberneaza, ca de exemplu marmotele. Cu vine iarna, cad intr-un somn adanca pana ce simt mirosul proaspat al primaverii. Aricii, liliecii sau hamsterii de camp aduna in timpul verii “rezerve” de grasime, pentru a trece cu bine peste anotimpul rece. De asemenea, ele isi regleaza temperatura corpului, scazand-o, incetinesc respiratia si bataile inimii. Veveritele, ursul brun si bursucul nu au rezervele de grasime atat de mari incat sa le ajunga o iarna intreaga. Astfel, aceste animale sunt nevoite sa se trezeasca din cand in cand pentru a elimina urina si toxinele din corp si pentru a cauta hrana. Insectele se ascund sub pamant sau sub scoarta copacilor unde intra intr-un fel de inghet, din care se trezesc abia primavara.
Active in timpul iernii • Nu toate pasarile se refugiaza in tinuturi mai calde si nu toate animalele dorm pentru cateva luni. Impotriva gerului sunt protejate de penajul des sau de blana calduroasa. Pasarile retin un strat de aer in pene, care le protejeaza impotriva frigului. Pe langa acest lucru, in cazul in care ninge sau ploua isi formeaza un strat de grasime care nu lasa umiditatea sa ajunga la piele. Animalele detin strategii si impotriva lipsei de hrana. Unele isi adune provizii care sa le ajunga in lunile geroase. Cu toate aceste “trucuri” animalele trebuie sa faca minimul de efort in timpul iernii pentru a-si mentine energia si pentru a ramane sanatoase.
Animalele salbatice toamna • Ziua se scurteaza, temperaturile coboara, iar soarele petrece tot mai putin timp pe cer si parca nici nu mai este atat de voios.
Diapauza • este o stare de inactivitate a organismului specifica insectelor, asemanatoare hibernarii. Toamna deja cand temperaturile scad insectele se grabesc sa isi gasesca adapost pentru iarna. Ele nu au nevoie de rezerve pentru a trece iarna, intrucat isi pot reduce la maximum functiile vitale, fara a consuma energie. Singurul lucru de care trebuie sa se fereasca este frigul, pentru a nu ingheta si astfel vor muri. Insectele cauta adapost sub scoarta copacilor, in interiorul lemnelor putrezite, in pamant, pe langa casele oamenilor si oriune ar putea este o stare de inactivitate a organismului specifica insectelor, asemanatoare hibernarii. Toamna deja cand temperaturile scad insectele se grabesc sa isi gasesca adapost pentru iarna. Ele nu au nevoie de rezerve pentru a trece iarna, intrucat isi pot reduce la maximum functiile vitale, fara a consuma energie. Singurul lucru de care trebuie sa se fereasca este frigul, pentru a nu ingheta si astfel vor muri. Insectele cauta adapost sub scoarta copacilor, in interiorul lemnelor putrezite, in pamant, pe langa casele oamenilor si oriune ar putea fi protejate de inghet si eventuali pradatori.
Dormarea • este o stare fiziologica specifica animalelor cu sange rece (broaste, testoase, serpi, soparle, pesti) caracterizata tot printr-o incetinire a functiilor vitale. Atunci ele aleg sa se retraga pe fundul apelor (lacuri, balti) in cazul celor acvatice sau in pamant, sub pietre sau stanci, in cazul serpilor si soparlelor.
Hibernarea • presupune tot o incetinire a functiilor organismului specifica mamiferelor. Pregatirea pentru hibernare incepe tot toamna cand animalele mananca foarte mult pentru a-si spori stratul adipos. Ursul brun acorda aproape tot timpul sau zilnic toamna pentru a-se hrani. Consuma din abundenta fructele de padure, dar si vaneaza oridecateori are posibilitatea. Tot acum ei isi cauta si adapost pentru iarna in pesteri, prapastii, desisuri sau albii ale raurilor. Liliecii intra si ei intr-o forma de hibernare. Se retrag in pesteri cat mai adanci, unde sa fie protejati de frig sau de pradatori.
Dar sunt si animale care aleg sa ramana active pe timpul iernii. Ierbivorele nu hiberneaza, insa acumuleaza si ele strat de grasime pentru a fi protejate de frig si a avea de unde extrage energie atunci cand iarba si frunze se gasesc tot mai putine. Rasul, bursucul sau vulpea adopta aceeasi strategie a formarii stratului adipos insa cu speranta ca vor avea ce vana la iarna. Unele rozatoare ca veveritele, soarecii de camp, harciogii aleg sa isi stranga hrana in timpul toamnei, pe care o vor depozita in scorburi, cuiburi sub pamant si alte culcusuri. Aceste culcusuri le vor servi atat ca adapost la iarna cat si ca depozit. Si pentru ei este o perioada foarte intensa, cu cat strang mai multe provizii acum, cu atat vor depasi iarna mai usor. Castorii aleg sa isi construiasca un adevarat catsel din crengi, lemne si iarba uscata la suprafata apei, dar cu acces pe dedesubtul ei. Acolo vor depozita rezerve de hrana, iar o parte o vor procura in timpul iern
Pasarile adopta 2 tipuri de strategii: fie emigreaza, fie raman sa infrunte iarna. Astfel toamna aduce un fenomen spectaculos si de mare amploare: migratia pasarilor. Spre sfarsitul verii acestea se aduna in carduri sau grupuri si porneasc spre tari mai calde, unde vor petrece "iarna” de la noi si se vor intoarce in primavara aici, unde gasesc mai multa hrana pentru a-si creste puii. Pasarile de la noi din tara se deplaseaza spre Africa de Nord sau chiar Africa de Sud. Totusi la noi in tara, in special Delta Dunarii sosesc si pasari din nordul Europei sau Siberia, pentru a petrece o iarna mai blanda decat in locurile de bastina. Pasarile care aleg sa ramana in tara pe timpul iernii, isi fac si ele unele provizii, isi captusesc mai bine cuiburile, si se retrag pe langa gospodariile oamenilor unde exista hrana mai usor de procurat.
HIBERNAREA ANIMALELOR SALBATICE IN ROMANIA • Animalele salbatice din Romania se pregatesc si intra in hibernare atunci cand temperatura scade sub 10 grade Celsius, iar hrana se imputineaza. Timp de 3 sau 5 luni, functiile organismului sunt reduse la minimum.Animalele isi fac provizii din timp si totodata isi pregatesc culcusul. Cand se incalzeste, se trezesc pentru a se hrani, dar se reintorc in vizuina imediat ce temperatura scade.Cele mai cunoscute animale de la noi care hiberneaza sau intra intr-o stare de repaus sunt ursul, marmota, popandaul, parsul, soarecele saritor de camp, soarecele de mesteacan, harciogul, ariciul, bursucul si liliacul.
Animale care hiberneaza • Hibernarea este un fenomen prin care animalele lupta impotriva frigului, asigurandu-si astfel posibilitatea de a supravietui intr-o anumita amorteala, renuntand la comportarea obisnuita de a emigra in alte regiuni mai calduroase ale globului. Se stie ca indata ce vremea friguroasa isi face simtita prezenta, unele animale, cum sunt: liliacul, harciogul, marmota, ariciul,ursul etc. dorm luni intregi, desteptandu-se o data cu venirea primaverii. Animalele care hiberneaza au o temperatura scazuta in mod simtitor, in timp ce bataile inimii se reduc aproape cu 90%. Animalele se pregatesc din timp pentru hibernarea in timpul verii mancand foarte mult isi amenajeaza inca din timpul verii adaposturi sub pamant, unde temperatura se va pastra constanta in tot acest interval.
Animale care hiberneaza: • Liliacul • Ariciul • Harciogul • Marmota • Ursul
