CURCUBEUL

1. CURCUBEUL inv. Carstea Rodica

2. Curcubeul este cel mai frumos fenomen din atmosferă. El este asociat cu liniştea şi lumina de după ploaia căzută din nori întunecaţi şi a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un "semn ceresc" care aduce binele, pacea şi prosperitatea. Curcubeul este un fenomen optic vizibil atunci când soarele bate din spatele nostru în perdeaua de nori sau de apă din faţă, lumina reflectându-se pe bolta senină. curcubeu lumina Soarelui picături de apă

3. Povestea curcubeului Odată, mai demult, pentru că fiecare dintre ele se credea cea mai importantă pentru oameni, culorile s-au certat şi nu acceptau să mai fie aşezate una lângă alta. Curcubeul nu mai apărea după ploaie şi oamenii erau tare trişti! Pictorul era singurul care se mai putea înţelege cu ele, dar trebuia să picteze numai tablouri monocolore. Atunci, el le-a propus un joc: -Vreţi să vedeţi care este cea mai importantă culoare? Fiecare să scrie şi să deseneze ce crede despre ea, apoi vă veţi spune părerea despre celelalte. Sunteţi de acord? -Da! au răspuns culorile încântate de ideea jocului.

4. ROŞU -Nimeni să nu îndrăznească să se compare cu mine! Sunt culoare primară … mă rog, mai sunt încă două, dar n-au frumuseţea mea! Sunt culoarea sângelui, adică a vieţii! Care sunt cele mai frumoase flori? Cele roşii! Dar cele mai dulci mere? Ei da, aţi ghicit … tot cele roşii! Şi atunci, cum să mă aşez eu, cea mai puternică şi veselă culoare, alături de celelalte?

5. ORANJ -Mă mai numesc şi portocaliu! Sunt culoarea portocalei, morcovului, dovleacului care sunt bogate în vitamina C, adică sunt alimente sănătoase. Vedeţi ce importantă sunt pentru oameni?Toată lumea mă adoră pentru că nu sunt nici ţipătoare ca roşul, nici rece ca albastrul. Să nu îndrăzniţi să vă comparaţi cu o culoare splendidă ca mine!

6. GALBEN -Spuneţi că sunteţi importante? Eu sunt culoarea Soarelui! Ia spuneţi voi, fără Soare poate exista viaţă pe Pământ? Dar mai sunt şi strălucirea lunii şi a stelelor în bezna nopţii, iar florile galbene sunt atât de frumoase! Sunt foarte importantă, altfel n-aş fi culoare primară!

7. VERDE -Sunt verdele, culoarea ierbii şi a frunzelor. Florile de alte culori se sprijină pe tulpini verzi. Frunzele verzi prepară mâncarea pentru întreaga plantă. Să nu mai vorbim de vitaminele şi mineralele din plantele verzi! Orice aţi spune, verdele este cea mai minunată culoare!

8. ALBASTRU -Salut! Sunt “domnul Albastru”! Aşa doresc să mi se spună pentru că sunt cea mai răspândită culoare de pe Pământ. Sunteţi uimite de afirmaţia mea? Să vă explic: două treimi din suprafaţa Pământului este acoperită de apă? Apa limpede şi curată este albastră? Cerul senin este albastru? Fără aer şi apă se poate trăi? Terra se mai numeşte şi “planeta albastră”, sunt şi culoare primară, iar florile albastre … ce frumuseţe! Ei, mai aveţi ceva de zis?

9. INDIGO -Eu nu vreau să mă laud, dar cred că merit toată consideraţia voastră pentru că sunt o culoare care atrage atenţia! Şi nu uitaţi un lucru foarte important: eu am dat culoarea şi numele hârtiei lucioase pe care au folosit-o oamenii pentru a copia ce scriau. E drept, după ce au apărut copiatoarele şi imprimantele, mi-am pierdut din importanţă! Şi totuşi …

10. VIOLET -De ce credeţi voi că regii şi împăraţii m-au ales drept culoare reprezentativă? Vă spun eu: pentru că sunt puternică, distinsă şi frumoasă! Cred c-ar trebui să ştiţi că sunt şi culoarea înţelepciunii. Mai este ceva de spus?

11. Culorile aşezară lucrările lor pe panou şi fiecare citi ce au scris celelalte. Era pentru prima oară când nu se mai certau! Apoi rămaseră pe gânduri, tăcute … Pictorul profită de tăcerea lor şi le spuse: -Vedeţi că fiecare dintre voi este importantă pentru oameni? -Da! răspunseră culorile în cor. -Acum vă rog să fiţi atente: am nevoie de ajutorul vostru!

12. -Există undeva, pe Pământ un copil grav bolnav. El suferă îngrozitor! -Eu sunt cel mai în măsură să-l ajut, zise Roşu. Cum pot s-o fac? -Asta este problema: nu-l poţi ajuta singur. Este nevoie de voi toate. Medicii au descoperit un sirop care-i poate salva viaţa, dar acesta conţine substanţe de toate culorile. Ele trebuie amestecate pentru ca siropul să-l vindece pe copil. Ei, ce ziceţi, sunteţi de acord să vă uniţi? Culorile se uitară unele către altele şi încuviinţară într-un glas: -Da! Să ne grăbim să-l salvăm pe micuţ!

13. Ajunse lângă patul copilului, culorile observară că medicii îi dădeau acestuia să bea dintr-o linguriţă ceva … incolor! Albastru zise: -Am fost păcălite! Să-i cerem socoteală pictorului! În acea clipă, o rază de lumină pătrunse pe geamul din spatele lor şi … minune! Toate culorile se văzură în picătura de sirop din linguriţă! Copilul le zâmbi recunoscător: se simţea mai bine! Culorile înţeleseră ce mult bine pot face împreună. Afară, natura le mulţumea în felul ei: pe cerul limpezit de ploaie, apăruse un curcubeu de toată frumuseţea! De atunci, culorile nu se mai ceartă şi curcubeul râde vesel după ploaie.

14. ORIGINE NECUNOSCUTĂ PENTRU CUVÂNTUL "CURCUBEU" Nimeni nu ştie cu precizie care este originea cuvântului “curcubeu”. Mulţi lingvişti s-au căznit să afle originea acestui cuvânt, dar nu au ajuns prea departe. Dicţionarele s-au resemnat spunându-ne că are "origine necunoscută". S-a presupus că s-ar putea să însemne "arcul (sau cercul) care bea" şi de acolo ii vine numele de "curcu-beu": un semicerc colorat cu un capăt în apă. E drept, unele credinţe populare de la noi asemuiesc curcubeul cu un şarpe ce bea apă din râuri şi din bălti. E posibil ca acest cuvânt din limba română să fie atât de vechi, încât nimeni nu mai poate spune dacă l-am luat din vreo limbă sau îl avem în limba noastră dintotdeauna. Românii îi mai spun curcubeului "cearcăn", ca şi cum ochiul nedormit, veşnic-veghetor, al Lui Dumnezeu s-ar arăta pe cer după furtună. E de-ajuns să ne aruncăm o privire la cuvintele care desemnează curcubeul în limbile vecine: mai toate au sens, mai toate au origine clară. Doar curcubeul nostru îşi păstrează misterul. Francezii ii spun curcubeului "arcul din cer". Nemţii şi englezii îl numesc "arcul ploii". Italienii îi zic "arcul-fulger". Latinii îi spuneau şi ei "arcul cerului" ori "arcul ploii". Grecii foloseau numele "Iris", pe care l-au preluat şi spaniolii şi portughezii. Unele limbi slave au derivat numele curcubeului de la "bucurie, veselie", iar albaneza de la "stea". Mai sunt şi alte limbi care nu-şi cunosc originea cuvântului ce desemnează curcubeul: estonii. Cel mai straniu cuvânt par să-l aibă letonii: ei îi spun curcubeului "ulmul de aramă".

15. CREDINŢE POPULARE DESPRE CURCUBEU PE GLOB •  Incaşii credeau despre curcubeu ca era un dar de la Zeul Soare. •  Arabii vedeau curcubeul ca pe o tapiţerie cerească ţesută de vântul ce bătea dinspre sud. •  Indienii din tribul Navajo spuneau că arcul multicolor ce se forma pe cer era un pod între cer şi pământ. •  Potrivit unei credinţe populare poloneze, îngerii lăsau aur la capetele curcubeului, dar numai un om bunîl putea găsi. •  O legendă kenyană spune că Dumnezeu a creat două curcubee, unul bărbat şi celălalt femeie, ambele trebuind să lucreze împreună pentru a opri ploaia. •  În Vechiul Testament, Dumnezeu îi arată lui Noe un curcubeu ca semn de îndurare pentru omenire, după Potop. •  O poveste malayeziană spune că un curcubeu marchează sfârşitul unei perioade cu ploi torenţiale sau una în care s-au petrecut mari nenorociri. •  Indienii Mojave din Arizona considerau curcubeul o succesiune de practici magice de care Creatorul avea nevoie pentru a face ca ploaia să se oprească. Dar pentru a pune capăt unei furtuni violente, era nevoie de întreaga paletă de culori.

16. •  Pentru finlandezi şi laponi curcubeul era secera sau arcul zeului Tunetului, un iscusit arcaş a cărui săgeată era fulgerul. •  In Asia Centrală şi de nord, se spune despre curcubeu că este o cămilă care poartă pe spate trei oameni, primul bate la tobă şi este tunetul, al doilea flutură o eşarfă, fulgerul iar cel de-al treilea trage căpăstrul făcând astfel ca apa (ploaia), să curgă din gura cămilei. •  Există un mit germanic în care curcubeul este vasul pe care Divinitatea l-a folosit atunci când a colorat penajul păsărilor. •  Pentru groenlandezi, curcubeul este tivul hainei divinităţii. •  Peruvienii primitivi aveau atâta veneraţie pentru curcubeu, încât stăteau muţi pe întreaga durată cât acesta rămânea pe cer. •  Pentru japonezi, curcubeul este „podul plutitor al cerurilor”. •  Miturile hawaiene şi polineziene îl descriu ca pe calea spre lumea superioară. •  În Alpii Austriei, se spune că sufletele celor drepţi urcă pe curcubeu spre cer. •  Băştinaşii din Noua Zeelandă credeau că şefii de trib decedaţi se foloseau de curcubeu pentru a ajunge în noua lor locuinţă din ceruri. •  În unele regiuni din Franţa, crcubeul se numeşte „podul Sfântului Duh”.

17. CURCUBEUL ÎN CREDINŢA POPULARĂ ROMÂNEASCĂ Ţăranii noştri îi spun curcubeului "brâul cerului", "brâul Cosânzenei" sau "brâul popii“,uneori chiar "brâul Lui Dumnezeu" ori "brâul Maicii Domnului". În unele zone ale ţării, e numit "cununa cerului". Toate personajele importante ale universului nostru mitologic, fie creştin, fie precreştin, sunt prezente în numele acestui fenomen.  Minunea desfacerii luminii celei albe şi limpezi în şapte culori a fost consideratăîntotdeauna semn de noroc şi prosperitate. Se spune că cei ce văd un curcubeu pot să-şi pună o dorinţăşi li se va îndeplini. Cercetătorii susţin că, probabil, nu existăîn lumea asta mitologie fără curcubeu. Toate neamurile, din toate timpurile şi de pe toate continentele, au poveşti şi legende despre curcubeu. Şi pretutindeni, curcubeul are aceleaşi semnificaţii: pace, înţelegere, noroc, legăturăîntre divinitateşi oameni. După ce furtuna se linişteşte şi soarele împrăştie norii, curcubeul nu poate fi decât un semn de împăcare şi bucurie sau chiar de speranţăşi salvare.

18. ORGANIZAŢIA "GREENPEACE" ŞI CURCUBEUL Pe la mijlocul anilor ’70, un vraci indian din tribul “Cree” acordă organizaţiei “Greenpeace” titlul de onoare “Rainbow Warriors" – luptători ai curcubeului. Prin aceasta el face referire la o veche profeţie a unei indience Cree numită Eyes of Fire: când Pământul este bolnav şi se stinge, se vor strânge oameni din toate colţurile planetei, pentru a-l salva de la poluare şi distrugere – aceştia vor fi luptători ai curcubeului.