Prof. dr. ing. Ioan Vida-Simiti Technical University of Cluj-Napoca, Romania

1. CRITICAL REMARKS ON THE STRUCTURE OF THE UNIVERSITY TECHNICAL EDUCATION SYSTEM IN ROMANIA Prof. dr. ing. Ioan Vida-Simiti Technical University of Cluj-Napoca, Romania Prof. dr. ing. Viorel- Aurel Şerban "Politehnica" University of Timişoara, Romania

2. CONSIDERAŢII CRITICE ASUPRA STRUCTURII SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT TEHNIC UNIVERSITAR DIN ROMÂNIA Prof. dr. ing. Ioan Vida-Simiti Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Prof. dr. ing. Viorel-Aurel Serban Universitatea "Politehnica" din Timişoara

3. Oportunităţi şi argumente • Aplicarea reală si eficientă a procesului Bologna prin cele 3 cicluri de studii: licenţă, master, doctorat; • Armonizarea procesului de invatamant superior tehnic cu realitatile noi impuse de dezvoltarea productiilor industriale in intreprinderile mici şi mijlocii; • Corelarea competenţelor şi abilităţilor dobândite cu cerinţele şi evoluţia pieţei muncii; • Asigurarea unui cadru coerent de definire a calificarilor superioare in domeniul tehnic; • Asigurarea desfăşurării în condiţii optime a mobilităţilor studenţilor în universităţi din UE (parte integrantă a procesului Bologna); • Expertiza dobândită în: • activitatea de producţie; • activitatea de cercetare; • activitatea de instruire inginerească din învăţământul superior; • activităţile de proiectare şi construcţie a planurilor de învăţământ; • experţi evaluatori ARACIS. • În nomenclatorul domeniilor şi specializărilor au fost introduse noi domenii şi specializări în scopul asigurării unor interese personale şi de grup pentru asigurarea normelor didactice suplimentare.

4. Discipline de specialitate Discipline fundamentale + Discipline de domeniu Structura invatamantului tehnic de lunga durata (inainte de procesul Bologna)

5. Doctorat Masterat …… 1 2 3 n Discipline fundamentale + Discipline de domeniu Licenta Discipline de specialitate Sistemul de invatamant tip Bologna

6. ..… n 1 2 3 4 1 2 3 …… n Doctorat Masterat Discipline fundamentale + Discipline de domeniu + Discipline de specialitate Licenta Sistemul de invatamant tehnic in Romania (aplicat dupa varianta Bologna)

7. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

8. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

9. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

10. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

11. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

12. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

13. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

14. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

15. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

16. LISTA DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL „ ŞTIINŢE INGINEREŞTI“

17. Domenii cu numar de programe de strudiu • Ingineria chimica: 15 programe • Ingineria civila: 10 programe • Ingineria electrica: 7 programe • Ingineria industriala: 11 programe • Ingineria autovehiculelor: 5 programe • Ingineria mecanica: 13 programe • Ingineria mediului: 7 programe • Inginerie si management: 9 programe • Ştiinţe inginereşti aplicate: 9 programe • In domeniul fundamental “Ştiinţe Inginereşti”: • 26 domenii de studii de licenţă şi 177 specializări, număr în continuă creştere în fiecare an universitar la solicitările mai mult sau mai relevant argumentate.

18. Există specializări/programe de studii dintr-un domeniu care se regăsesc cu denumiri apropiate în alt domeniu. • Exemple: • Ştiinţa şi ingineria materialelor oxidice şi nanostructurale (în domeniul "Inginerie chimică") - Ştiinţa materialelor (în domeniul "Ingineria materialelor"); • Inginerie sanitară şi protecţia mediului (în domeniul "Construcţii civile") – Ingineria şi protecţia mediului (în domeniul "Ingineria mediului"); • Nanotehnologii şi sisteme neconvenţionale (în domeniul "Inginerie industrială") – Mecanică fină şi nanotehnologii (în domeniul "Inginerie mecanică"); Microelectronică, optoelectronică şi nanotehnologii (în domeniul "Inginerie electronică şi telecomunicaţii"); • - Design industrial, în domeniul "Inginerie industrială" – Ingineria designului de produs, în domeniul "Inginerie mecanică“.

19. În cadrul aceloraşi domenii există denumiri de specializări din care se poate intui suprapunerea conţinutului.Exemple: - În domeniul “Inginerie industrială” - specializările “Tehnologia şi designul produselor textile” şi “Tehnologia tricotajelor şi confecţiilor”; - În domeniul “Ingineria mediului” - specializările “Ingineria şi protecţia mediului în industrie” şi “Ingineria şi protecţia mediului în industria chimică şi petrochimică”; - În domeniul “Inginerie navală şi navigaţie” - specializările “Sisteme şi echipamente navale, Navigaţie, hidrografie şi echipamente navale”.

20. Număr mare de specializări dintr-un domeniu îngustează extrem de mult conţinutul programului şi al competenţelor primite de absolvent. Exemple: - Aproape toate specializările de la domeniul "Inginerie civilă"; - Specializările din domeniul "Inginerie mecanică"; - Specializările din domeniul "Ingineria mediului"; - Ingineria sistemelor de energii regenerabile (domeniul "Inginerie industrială"); - Ingineria securităţii în industrie (domeniul "Inginerie industrială"); - Chimie militară (domeniul "Inginerie chimică"); - Extracte naturale alimentare (domeniul "Inginerie chimică"); - Tehnologie chimică textilă (domeniul "Inginerie chimică"); - "Logistică industrială" (domeniul "Inginerie industrială).

21. În cadrul unor domenii există specializări cu aceeaşi denumire ca a domeniului. Exemple: - Domeniul "Inginerie mecanică" – specializarea "Inginerie mecanică“; - Domeniul "Ingineria mediului" – specializarea "Ingineria mediului“; • Domeniul "Inginerie chimică" – specializarea "Inginerie chimică". În aceste situaţii este firească întrebarea: Care este rostul şi conţinutul celorlalte specializări din acelaşi domeniu?

22. Se pot avansa câteva întrebari, firesti: • Cum se poate respecta criteriul ca un program de studiu să difere prin conţinutul planului de învăţământ cu mai mult de 20% faţă de celelalte programe de studiu din domeniu, dacă acesta cuprinde în cele mai multe cazuri peste 5 specializări? • Cum va arăta nomenclatorul calificărilor? - Se va atribui fiecărei specializări o calificare? • Cum va fi compatibil acest nomenclator cu cel al ţărilor din Uniunea Europeană?

23. Propuneri şi concluzii • Procesul de reformă a învăţământului superior trebuie să demareze tocmai cu fondul acestuia adică cu structura nomenclatorului de domenii şi specializări. • Necesitatea luării unei decizii de conducerea ministerului (fie ea şi cu caracter şi asumare politică) de reconsiderare a actualei structuri a actualului nomenclator al studiilor universitare. • Numirea unei comisii formată din specialişti cunoscători ai procesului de instruire superioară inginerească, cunoscători ai cerinţelor pieţei muncii, fără a fi purtători de opinie ale unor interese personale şi de grup, neconforme cu adevărata reformă în învăţământ. • Intocmirea unui nomenclator de domenii şi specializări compatibil cu cele din ţările UE şi cu calificările superioare din UE. În plus, un alt efect ar fi reducerea substanţială a cheltuielilor bugetare. • Necesitatea reducerii chiar şi a numărului domeniilor.

24. Propuneri şi concluzii • O abordare şi mai radicală (autorii agreând acest mod) poate demara prin desfiinţarea actualelor specializări şi eliminarea lor din nomenclator. • Specializările din actualul nomenclator care rezistă judecăţilor de valoare în urma analizei oportunităţii existenţei lor ar putea deveni programe de masterat. • Autosesizarea comisiilor permanente ARACIS care au avut ocazia să constate adevărata stare a sistemului în procesul de evaluări efectuate. Măsurile ce se impun - o parte dintre ele ne-am permis să le sugerăm în acest material - devin imperios necesare şi de urgenţă aplicate. Suntem deja la a doua promoţie la ciclul de licenţă în domeniul tehnic şi efectele negative sunt vizibile indeosebi asupra programelor de master care par scăpate de sub control.

25. Vă mulţumesc cu respect colegial !