Bruxismul

1. Bruxismul

2. Definiţie • încleştarea involuntară, inconştientă şi excesivă a dinţilor, sau scrâşnirea dinţilor • dacă apare în timpul somnului se numeşte bruxism de somn • bruxism în perioada de veghe – rar, bruxism de trezire

3. Etiologie • anxietatea, stresul, frustrarea • tipul de personalitate (agresivă, competitivă, hiperactivă) • malocluzia • ca răspuns la durere cu punct de pornire la nivelul urechii sau dinţilor (la copii) • creşterea gingiei şi a dinţilor (la copii) • complicaţii ale unor afecţiuni ca boala Huntington sau boala Parkinson • efect secundar al unor medicamente de uz psihiatric (antidepresive)

4. Consecinţe • dantură inestetică • tocirea şi scurtarea dinţilor  retracţia bărbiei prin apropierea celor două maxilare, superior şi inferior • hipertrofia muşchilor feţei, mai ales cei ai maxilarului, în speţă muşchiul maseter  fizionomia caracteristică, cu bărbie pătrată

5. Consecinţe • sensibilitate maxilară • dureri maxilare • oboseala muşchilor faciali • cefalee • dureri de gât • dureri auriculare • hipoacuzie • hipertrofia muşchilor maseteri  blocarea deschiderii glandelor parotide din apropiere  inflamarea acestora

6. Consecinţe • afectarea articulaţiei temporo-mandibulare: • disconfort sau durere în articulaţie • jenă dureroasă • clicuri sau trosnete la deschiderea maxilarelor sau în timpul masticaţiei • dificultăţi în deschiderea completă a gurii

7. Electromiografia în bruxism

8. EMG în bruxism • metodă de investigaţie paraclinică • captarea activităţii electrice a muşchilor scheletici, sub forma potenţialelor de acţiune • după achiziţia datelor, potenţialele de acţiune sunt amplificate şi vizualizate pe ecranul unui osciloscop

9. Electromiografia de detecţie • se obţine în urma contracţiei voluntare a muşchiului • Electromiografia globală • înregistrează potenţialele de acţiune însumate ale tuturor unităţilor motorii active la un moment dat • se folosesc electrozi de suprafaţă pentru investigarea muşchilor masticatori şi cervicali localizaţi în planuri anatomice superficiale

10. Electromiografia globală electrozii de suprafaţă se plasează la nivel muscular, perpendicular pe direcţia fibrelor musculare - medicul palpează masa musculară, în timp ce pacientul strânge dinţii în poziţia de intercuspidare maximă

11. Electromiografia globală Pentru a reduce impedanţa electrozilor, tegumentul se curăţă cu grijă cu alcool înainte de aplicarea lor Se aplică un gel electroconductor Înregistrările se efectuează 5-6 minute mai târziu, pentru a permite gelului să umezească corespunzător suprafaţa tegumentului

12. Electromiografia globală - Maseterul - electrodul se plasează la 3 cm supero-anterior de unghiul mandibular - Temporalul anterior - electrodul se va găsi într-o poziţie verticală, de-a lungul marginii anterioare a muşchiului (corespunzător suturii fronto-parietale)

13. Electromiografia de stimulodetecţie • indicată atunci când pacientul nu poate efectua mişcări voluntare sau când se urmăreşte investigarea parametrilor funcţionali ai căilor de conducere nervoasă • stimularea nervului motor se realizează printr-un impuls electric • în funcţie de caracterul stimulului se obţin date noi de electrofiziologie a transmisiei neuromusculare

14. Electromiografia de detecţie globală • permite investigarea simultană a mai multor muşchi implicaţi în masticaţie, deglutiţie şi în menţinerea posturii capului: • maseter • temporal anterior • temporal posterior • digastric anterior • sternocleidomastoidian

15. Electromiografia de detecţie globală • Investigarea EMG se efectuează în diferite poziţii ale mandibulei: • poziţia de postură • poziţia de intercuspidare maximă (PIM) • în timpul diferitelor activităţi funcţionale • permite aprecierea: • forţei de contracţie musculară • simetria contracţiei muşchilor masticatori de partea stângă şi dreaptă • tiparul de activare a acestor muşchi în timpul diferitelor mişcări mandibulare

16. Electromiografia de detecţie globală • Muşchiul temporal ant. stâng şi drept (TA-L, TA-R) • Muşchiul temporal post. stâng şi drept (TP-L, TP-R) • Muşchiul maseter stâng şi drept (MM-L, MM-R) • Muşchiul digastric ant. stâng şi drept (DA-L, DA-R) • Muşchiul sternocleidomastoidian stâng şi drept (SCM-L, SCM-R)

17. Electromiografia de detecţie globală • Parametrii urmăriţi în examinarea EMG a pacienţilor cu disfuncţia muşchilor masticatori sunt: • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG • Reflexul miotatic maseterin

18. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • electrozi de suprafaţă • potenţiale de acţiune culese simultan la nivelul muşchilor maseteri şi temporali anteriori (în poziţia de postură, poziţia de intercuspidare maximă)

19. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de postură • menţinută prin contracţia tonică a muşchilor ridicători şi coborâtori • amplitudinea biopotenţialelor culese de la nivelul muşchilor maseteri nu variază în funcţie de sexul subiecţilor • pacienţii cu disfuncţie temporo-mandibulară (DTM) -  biopotenţialelor în poziţia de postură, din cauza hiperactivităţii muşchilor masticatori

20. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de intercuspidare maximă • biopotenţialele variază foarte mult în funcţie de tipul muşchiului investigat, gabaritul şi sexul pacientului • se impune calcularea indicelui de activitate şi a indicelui de asimetrie

21. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de intercuspidare maximă • Indicele de activitate Ac = indice de activitate MMd = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la maseterul drept MMs = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la maseterul stâng TAd = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la temporalul drept TAs = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la temporalul stâng MMd + MMs – TAd – TAs Ac = X 100 MMd + MMs + Tad + TAs

22. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de intercuspidare maximă • Indicele de activitate • VN = –100%  +100% • valoare negativă - activitate dominantă a temporalului anterior • valoare pozitivă - dominarea funcţională a maseterului • subiecţii normali Ac = 17-20% • dominare funcţională a maseterului la bărbaţi • activitate asemănătoare a maseterului şi a temporalului anterior la femei

23. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de intercuspidare maximă • Indicele de activitate • disfuncţia temporo-mandibulară miogenă -  amplitudinii biopotenţialelor culese de la nivelul muşchilor maseteri (reducerea antalgică a forţei de contracţie) • pacienţii cu bruxism fără durere musculară şi/sau articulară -  amplitudinii biopotenţialelor EMG culese de la muşchii masticatori

24. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de intercuspidare maximă • Indicele de asimetrie • subiecţii sănătoşi, lipsiţi de tulburări funcţionale musculare, posedă un anumit grad de asimetrie în contracţia muşchilor masticatori

25. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de intercuspidare maximă • Indicele de asimetrie AS tot = indice general de asimetrie AS MM = indice de asimetrie al muşchilor maseteri AS TA = indice de asimetrie al muşchilor temporali anteriori MMd + TAd – MMs – TAs AS tot = X 100 MMd + TAd + MMs + TAs MMd – MMs TAd – TAs AS MM = AS TA = X 100 X 100 MMd + MMs TAd + TAs

26. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de intercuspidare maximă • Indicele de asimetrie • VN = –100% şi +100% • valoare negativă - dominanţa musculaturii de partea stângă • valoare pozitivă - dominanţa musculaturii de partea dreaptă • indice de asimetrie de până la 18% -funcţionalitate normală a muşchilor masticatori • asimetria maseterilor este întotdeauna mai accentuată decât cea a temporalilor anteriori

27. Electromiografia de detecţie globală • Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune • Poziţia de intercuspidare maximă • Indicele de asimetrie • disfuncţia temporo-mandibulară miogenă - asimetrie marcată a activităţii muşchiului maseter şi respectiv a temporalului anterior

28. Electromiografia de detecţie globală • Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG • muşchii masticatori includ două tipuri de fibre musculare cu ritmuri de activare diferite: • tipul I - contracţie lentă, rezistente la oboseală • tipul IIB- contracţie rapidă, mai susceptibile la oboseală • muşchii masticatori nu prezintă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte valoarea frecvenţei spectrale medii (250-300 Hz)

29. Electromiografia de detecţie globală • Frecvenţa spectrală medie a potenţialelor EMG • DTM este asociată adesea cu hiperactivitatea muşchilor masticatori • apariţia oboselii musculare periferice comutarea frecvenţei spectrale medii spre valori mai reduse • muşchiul disfuncţional: • nu se găseşte într-o stare de oboseală continuă • posedă proprietatea de a obosi mai repede decât unul normal • perioada de recuperare este mai lungă • valorile frecvenţei spectrale medii cresc mai lent

30. Electromiografia de detecţie globală • Reflexul miotatic maseterin • se apreciază clinic prin aplicarea unei lovituri pe menton cu un ciocănel special • alungirea bruscă a muşchilor ridicători este urmată de contracţia reflexă a acestora

31. Electromiografia de detecţie globală • Reflexul miotatic maseterin • potenţialele decelate în cei doi maseteri pot fi înregistrate EMG cu electrozi de suprafaţă • răspunsul EMG =reflex (T) maseterin • amplitudine şi latenţă (6-9 ms) • ciocănelul pentru testarea reflexelor este prevăzut cu un micro-întrerupător conectat la ecranul osciloscopului

32. Electromiografia de detecţie globală • Reflexul miotatic maseterin • parametrii reflexului miotatic variază mult individual • se impun înregistrări simultane dreapta-stânga • la subiecţii normali- asimetrie discretă în latenţa reflexului miotatic: 0-1 ms, cu o medie de 0,13 ms

33. Electromiografia de detecţie globală • Reflexul miotatic maseterin • cu înaintarea în vârstă - creştere a perioadei de latenţă şi/sau o reducere în amplitudinea răspunsului reflex • pacienţii cu DTM • asimetrie marcată a amplitudinii reflexului miotatic • prelungirea perioadei de latenţă de partea simptomatică (cu o diferenţă mai mare de 1 ms între partea stângă şi cea dreaptă)

34. MULTA BAFTA !