Cuvant inainte

1. Cuvant inainte Nouapreocuparecătre care vremsăvaatragemestecăutareaînpreajmavoastră a valorilorartistice, maimarisaumaimici, pelângă care trecemzilnic, îngrabă, aproapefărăsă le maivedem, pentrucă ne-am obişnuitsă le considerăm simple repere ale drumuluinostru.Scopulacesteiextinderi a activităţiiînafarasălii de clasăeste, înprimulrând, de a aplicacreativcunoştinţeledesprinsepânăacumunorobiectivenoi, care nu au fostprezentateînmanuale. O muncă de echipă, nu numai de comparare a analizelordiferiţilorelevipentru a trage o concluziecuprinzătoare, darşiprinîmpărţireapegrupe de elevi a domeniilor de cercetareîncazulunormonumentecomplexe.

2. Sugestii pentru intocmirea proiectului de cercetare • Pentruplanificareadrumuluipe care îlvomurmaavemnevoie de o hartă a localităţii, cu împrejurimileşcolii, pe o razămai mare saumaimică, înfuncţie de numărulobiectivelorartisticeexistente. • Punctul de plecareşiprimulţelpe care ni-l propunemestechiarşcoala, asupracăreia ne vomîncepeexperienţele, ne vomîncercainstrumentele de lucruşi ne vomtestacapacităţile de analizăşiînţelegere. Comunicarea cu o operă de artă de realăvaloareeste cu atâtmaiintensăşimaicompletă cu câtajungi la un nivelmaiadânc de concentraresufletească, ceeacecere un timpmaiîndelungat. • Pentru a uşuraefortul, am alcătuitpentrufiecare tip de monument imobil (sculptural sauarhitectural) saumobil (opere de artăplasticăsaudecorativă) câte o listăamănunţită de întrebări la care trebuiegăsiterăspunsuri.

3. Ce inseamna patrimoniul national ? • Majoritatea operelor de artă valoroase, care ne reprezintă şi cu care ne mândrim, sunt înscrise pe listele Oficiului Naţional al Patrimoniului şi sunt ocrotite prin lege, care interzice orice invenţie asupra lor, doar specialiştii având voie să le întreţină şi să le repare. • Doar o analiză plastică aprofundă, cântărind originalitatea şi amploarea mesajului artistic, rod al trăirii totale a creatorului, precum şi capicitatea largă de comunicare, ne pot asigura asupra prezenţei benefice a unui monument în viaţa oamenilor, determinând obligaţia noastră de a-l proteja şi transmite urmaşilor.

4. Ce este un stil ? • Stiluldenumeşteamprentaoriginală, ca o iscăliturăinconfundabilă, proprieoperelorunui artist sauproducţiilorunuigrupdintr-o anumeepocă. • Într-un sensşimailarg, un stilistoricdenumeşteexpresiaartisticăunitară a uneicolectivităţiîntr-o anumităepocă, întrupareconcretă a unui ideal esteticcomun.

5. Fisa de monument arhitectural • -Numele - de explicat: • -Aşezareaînspaţiu, adresa, împrejurimile, ansamblulurbanistic, • -Plasareaîntimp, istoricul, data construirii, etapeleadăogirilor, refacerile, restaurările • -Autorul, • Funcţiileedificiului: practică, de comunicare, artistica, • -Planul, • -Exteriorul, • Proporţiileraportate la scară, • Mijloacele de expresieplastică, • Interiorul, • Decoraţiile, • Piesele mobile, • Concluzia, însumândaprecierileprecedente, valoareaartistică a monumentului, justificareaaflăriiluipelistelepatrimoniului cultural şi artistic sau, încazcă nu e clasat, începereaunordemersuripentrupropunerea de clasare.

6. Fisa unui moment sculptural • -Cereprezintămonumentul ? • - Care suntdimensiunilelui ? • - Cine esteautorul ? Ceştimdespre el ? • - Când a fostcreatmonumentul ? • -Care suntmaterialele, tehnicaşifacturafolosite de artist ? • -Cum se leagăîntreeleimaginile care compunstatuia ? • -Cum esteredatspaţiul ? • -Care esteroluldesenului ? • -Dar al umbreişiluminii ? • -Care estestarea de conservare a monumentului ? • -Cum se potriveşte el cu ambientulîn care esteplasat ? • -Are plăcutaindicândnumeleautorului, perioadaîn care a trăitşititlullucrării ?

7. Fisa unui obiect de arta mobil • Pentru ca un obiect de artă (fie el pictură, sculptură, piesa de mobilier, monedă etc) să fie înscris (clasat) pelistelepatrimoniuluinaţional, trebuiesăîndeplinească 3 criteriigenerale: • 1-vechimea • 2-frecvenţa • 3-să fie într-o bună stare de conservare

8. Cum proiectelenoastre de studiu nu includnumaitezaure ca şiobiectele de artămairecentesau de circulaţiemailargă, stă la îndemânanoastrăsă le apreciemvaloarea, aşa cum ştim, verificându-ne impresiileprintr-o analizăplasticăatentă. • -Cereprezintălucrarea ? • -Cedimensiuni are ? • -Care suntmaterialele, tehnicaşifacturalucrării ? • -Cine e autorul, ceştimdespre el ? • -Când a fostfăcută ? • -Ce se aflăîncentrul geometric al imaginii ? • -Care esteroluldesenului ? • -Care estepărereavoastrăpersonală ?

9. PROIECT DIDACTIC pentru predarea în echipă A) constituirea echipei – profesorul de educatie plastica trebuie să aibă acelaşi scop precis: educaţia şi instrucţia copilului menită să conducă la formarea unui om creativ, cu un caracter religios si patriotic. Finalitatea educaţiei este perfecţiunea omului în iubire şi sfinţenie, conştiinţă şi virtute, iubire şi muncă, solidaritate şi răspundere morală.B) elaborarea , la începutul anului şcolar , a unui proiect de demers didactic interdisciplinar , o punte de comunicare între disciplinele - religie, istorie, geografie, limba română, deoarece ,în general ,elevii îşi însuşesc cunoştinţe, dar nu pot realiza legături de sinteză între ele, percepându-le chiar ca fiind total distincte.Stabilirea obiectivelor proiectului :● O 1 – învăţarea activă şi participativă ● O 2 - asigurarea unui echilibru între învăţarea de menţinere şi învăţarea inova- toare ;● O 3 - dezvoltarea capacităţii de prelucrare a datelor.d) operaţionalizarea acestor obiective – s-a realizat prin conceperea şi organiza- rea unor activităţi interdisciplinare:lecţii de predare în echipă;lecţii de re- capitulare de tip sinteză interdisciplinară;activităţi extracurriculare;probe de evaluare, expozitie de fotografie.

10. Promovarea interdisciplinarităţii constituie una din trăsăturile definitorii ale progresului ştiinţei contemporane, ea apărând ca o consecinţă a integrării conţinuturilor din perspectiva educaţiei permanente. Abordarea interdisciplinară a fost percepută de elevi ca un joc care le-a oferit un larg evantai de posibilităţi să se informeze, să-şi descopere aptitudini, să-şi formeze deprinderi de muncă şi viaţă.

11. Proiectul intitulat „Slatina ieri- Slatina azi”, ne-a permis o abordare interarii curriculare. Tema aleasă reflectă conţinuturile prevăzute de Curriculum-ul Naţional, fiind în concordanţă cu realitatea şcolară. În realizarea proiectului am parcurs trei etape: 1.adunarea informaţiilor (excursia de studiu); 2.prelucrarea datelor (harta de idei); 3.evaluarea interdisciplinară (portofoliul).

12. Excursia de studiu, desfasurata in municipiul Slatina pentru efectuarea de fotografii cu orasul vechi, orasul nou, mănăstiri, biserici, etc. Informatiile au fost adunate in insemnari individuale, efectuând fişe de patrimoniu despre frumuseţile naturii, arhitectură, etnografie şi folclor, obiceiuri si tradiţii romaneşti, literatură si istorie. Informaţiile au fost adunate în însemnări individuale, s-au făcut poze, s-au cumpărat pliante, obiecte religioase şi de artizanat.

13. La sfârşitul excursiei prin oras sau in afara lui elevii au ştiut: a)să indice poziţia itinerariului desprinzând conexiunile existente între mediul geografic şi om; b)să comunice semnificaţiile, particularităţile şi importanţa monumentelor istorico-religioase vizitate; c)să analizeze aspectele etnografice şi folclorice evaluând valoarea lor istorică; d)să plaseze corect în timp şi spaţiu e)să aprecieze morala creştină românească; f)să valorifice intra- şi interdisciplinar conţinutul informaţiilor istorice, etnografice, folclorice, geografice, geologice, literare, religioase etc. g)să argumenteze de ce cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor istorico-religioase, creaţiile folclorice şi etnografice reprezintă elemente fundamentale ale culturii.

15. .În prelucrarea datelor s-a făcut apel la cunoştinţele dobândite în excursie. Sinteza întrebărilor şi răspunsurilor a dus la organizarea cunoştinţelor într-o hartă de idei, care se prezintă astfel:

16. La baza întocmirii hărţii de idei a stat gândirea critică, o gândire de nivel superior care se bazează pe deprinderi de gândire logică, pe argumente, pe o analiză clară, dar şi pe tratare diferenţiată, care a avut ca rezultat formularea unor opinii personale, rezolvarea şi clasificarea problemelor, dezbaterea responsabilă a ideilor. În această etapă am urmărit „punctele forte” ale elevilor: ce ştiu, ce pot să facă, ce le este îngăduit să realizeze, spre ce au înclinaţii. Am avut în vedere şi „slăbiciunile elevilor”, pe care am încercat să le îndepărtăm: ce nu ştiu, ce n-au înţeles, ce nu pot realiza, ce nu ne este îngăduit nouă, ca dascăl, să o face.

17. Structura conceptelor în harta de idei a permis abordarea cunoştinţelor în relaţie interdisciplinară oglindită în schema ce urmează:

18. III.Portofoliul (conţinând hărţi, ilustraţii, poze, desene, portrete, compuneri, citate etc.), prin funcţia de investigare a majorităţii „produselor” care de obicei rămân neinvestigate în actul evaluării, a constituit o verificare flexibilă, complexă şi integratoare. Această metodă de evaluare a reprezentat un stimulent pentru desfăşurarea întregii game de activităţi didactice organizate. Portofoliul realizat de elevi ne-a permis valorificarea sub multiple forme a cunoştinţelor acumulate în procesul de învăţământ şi în activităţile extraşcolare, stimulând emulaţia şi întrajutorarea elevilor în cadrul unui efort comun. Realizarea portofoliului s-a dovedit o strategie de învăţare activă şi eficientă, care, prin transfer de cunoştinţe şi aplicabilitate interdisciplinară, a dezvoltat la elevi capacităţi de investigare, a dezvoltat spiritul de iniţiativă al participanţilor

19. Pentru a-l conduce pe elev, pas cu pas, în mod sistematic, la înţelegerea tematicii abordate, am aplicat patru procedee: ◊ sarcină – răspuns; ◊ toate sarcinile – toate răspunsurile; ◊ activitatea elevilor combinată cu expunerea parţială a profesorilor; ◊ activitatea independentă individuală, continuată cu cea în grup. Centrul de greutate în activitatea noastră nu a căzut pe metodă, care uneori alunecă în rutină, ci pe relaţia dinamică şi de parteneriat care s-a stabilit între cele două echipe –cadrul didactic şi echipa elevilor. Asimilarea educatorului în grupul de elevi s-a produs astfel încât acesta nu a fost perceput de elevi ca străin grupului, ci ca participant activ, interesat de problemele şi destinul grupului.

20. Predarea în echipă ne-a dovedit că suntem capabili de sentimente pozitive precum: respect, ajutor, sacrificiu, dăruire, împlinire, Sinteza relaţiilor stabilite în cadrul echipelor este schiţată în „ciorchinele”:

21. Concluzie Predarea în echipă ni s-a părut atractivă nu numai pentru că s-a desfăşurat într-un cadru nou, ci şi pentru că ne-a oferit posibilităţi de autodepăşire. Participarea efectivă şi totală la activitate ne-a stârnit interesul şi ne-a oferit posibilităţi deosebite de cunoaştere. Lucrând în echipă am realizat cu succes obiectivul principal al învăţământului liceal– pregătirea copilului pentru viaţă.

22. Bibliografie Ionescu,M., Radu,I., Didactica modernă, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Iucu,R.B., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed.Polirom, Iaşi, 2000. Adina Nanu – Educaţie Artistica, Editura CD PRESS- manual clasa a XI- a George Poboran- Istoria oraşului Slatina, Tipog. de lux Costică Constantinescu- Slatina- 1908 Gheorghe Mihai- Istoricul oraşului Slatina în documente, Editura Casa Ciurea- Slatina 1998 Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice Programa de educaţie plastica pentru clasa a XI a si clasa a XII- a