Download
1 / 21
E N D
MunţiiFăgăraşuluifac parte din lanţulCarpaţilorMeridionali. Ei se întindîntreMasivul Piatra CraiuluişiDefileulOltului de la TurnuRoşupână la Coziape o distanţăcevamai mare de 70 km. Înlăţimemăsoară 40 km, acoperind o suprafaţă de aprox. 3000 km2.
Aşezare, Limite: La nord, MunţiiFăgăraşuluisuntmărginiţi de DepresiuneaFăgăraşului, cunoscutăşi cu numele de ţaraFăgăraşuluisauţaraOltului. La vest, ValeaOltuluiconstituie o demarcaţiefoarteprecisăîntreMunţiiFăgăraşului de o parte, şiMunţiiLotrului, respectivMunţiiCăpăţânii, de parteacealaltă. Spresud, culmilemasivului se continuă cu MusceleleArgeşuluişiCâmpulungului. şiruldepresiunilorCâmpulung, Brădetu, Arefu, Jibleaconcretizeazăîntr-o anumitămăsurălimitasudică. Limitaestică a MunţilorFăgăraşului a fostşimaiesteîncăsubiect de discuţieîntrespecialişti. Ea poatefiplasatăîntr-o zonăcuprinsăîndreptulVăiiDâmboviţei. Din punct de vedereturistic se poateconsidera ca linie de demarcaţiepârâulTămaşului, BârsaTămaşuluişiCurmăturaFoii, aceastafiindgraniţaunderocadevine de altănatură (peTămaşşisturilecristalinesuntpeparteadreaptă, calcarelePietreiCraiuluipemalul opus). Limita de demarcaţie cu Iezer – Păpuşa (FăgăraşulSudic) esteformată tot de ValeaDâmboviţei cu pârâulBoarcăşuşipârâulOticupână la RâulDoamnei.
Geologie: MunţiiFăgăraşuluisuntformaţi din rocimetamorficeprovenite din rocilesedimentareşi eruptive preexistente care au suferittransformări, metamorfozându-se sub formă de şisturicristaline Relieful: MunţiiFăgăraşului se prezintă sub forma uneicresteprincipale, o veritabilăcoloanăvertebralăorientatăpedirecţiaest-vest din care se desprindmaimulteculmilateraleatâtsprenordcâtşispresud. Privitădinsprenord, creastaprincipalăapare ca o înşiruire de vârfuri separate prin şeipuţinadânci. ÎntrevârfulLuţele (2176 m) la estşiGăvanul (Lăcustele, 2135 m) la vest, pe o lungime de 45 km, co o singurăexcepţie (CurmăturaZârnei) creasta se menţine la o altitudinemai mare de 2100 de m.
Datorităeroziuniigheţarilor care s-a manifestatmaiputernicînparteaumbrită (Nordică) a masivului, văile cu orientareseptentrionalăsuntîn general scurte, accidentate, echidistanteşi se ramificăpuţin. Culmilesudice, maipuţine la numărsuntmaidomoaleşimultmaiîntinse. • MunţiiFăgăraşuluisuntceimaiînalţimunţiaiRomâniei. Încuprinsullor se aflăopt din cele 14 vârfuri ale munţilorRomâniei care atingaltitudinea de 2500 m: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), ColţulViştei Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), CornulCălţunului (2510 m), VânătoarealuiButeanu (2507 m), Hârtopu (2506 m), Dara (2500 m) • Relieful din zonaînaltăpoartăamprentaglaciară. Aici se întânesccircurişivăiglaciare, cu profil transversal înformă de U, despărţite prin custuriascuţite. Înjumătateainferioarăvăiledevinîngusteşiadânci. • Celelalteşasevârfuri de 2500 m sunt: Parângu Mare (2519 m), Peleaga (2509 m), Păpuşa (2500 m), Omu (2516 m învârfulstâncii), Bucura (VârfulOcolit, 2503 m), CapulMorarului (2501 m)
ReţeauaHidrografică: Apele din masivulFăgăraşuluisuntincluseîndouămaribazinehidrografice: al Oltuluişi al Argeşului. OltuldreneazătoateapeleversantuluinordicşiapeleTopologului de peversantulsudic. Restulpâraielorsudicesuntasociatebazinuluihidrografic al Argeşului. Lacurile: Lacurileglaciare ale MunţilorFăgăraşului, deşi nu au dimensiunilecelor din Retezat, ca frumuseţe pot staalături de acestea din urmă. CelmaiîntinsesteBâlea(4,65 ha) urmat de Podragu, Urlea, Capra... CelmaiadâncestePodragu (15,5 m). La ceamai mare altitudine din CarpaţiiromâneştiestesituatLaculMioarelor (2282 m) aflatîncăldareaglaciarăHârtopulLeaotei. Înultimeledecenii au apărutmaimultelacuri de baraj artificial. Celmai mare esteVidraru la intrareaînCheileArgeşului, urmat de Văsălatu, Vâlsan etc.
Monumenteşirelicve: Un exempluconcludentestecetateaPoienaricedatează din vremealuiVladţepeşşi care troneazăacummaijos de barajul de pelaculVidraruasupravăiiArgeşului. Construită la vremeaeiinaccesibil, pe o culmefoarteabrutăce se înalţăînlungulvăii, înconjurată din treipărţi de prăpăstii de celpuţin 150 m, păstreazăîncăelemente din structuraşiorganizareasa. Privind prin golurilezidurilor se înfăţişează o privelişteminunată a VăiiArgeşului.
Toponimie: Referitor la toponimiadiferitelorlocuri din munţiiFăgăraş am consideratinteresantăşiaplicabilănomenclaturape care o utilizeazăciobanii, ţinândseamacăaceştia au fostprimii care au cutreieratacestemeleaguri. Aceasta nu intrăîncontradicţie cu nomenclaturageograficăci o princompletează. Păstoriiconsiderau prin noţiunea de muntesuprafaţa de păşunatce o puteaufolosişi de obiceiaceasta era reprezentatăprintr-o căldareglaciarăsaucoastaunuipicior de muntesauchiardoar o parte dintr-o căldareglaciară. De aceeaacelaşipicior al unuimunteprivitdintr-un loc puteasăaibă o denumireiardintr-un altul o altădenumire. Relativ la vârfuri, vârful care primeadenumireacăldării era celcepăreacelmaiimpunătorşi nu neapăratcelmaiînalt. În general acesteaînsă nu eraucomunemaimultormunţicazurilefiind rare astfelcădenumirilegeografice se potrivescîntocmai cu celepastorale. Ca sădautotuşi un exemplu, VârfulMoldoveanuestecelmaiimpunătordinspremuntele (căldareaglaciară) Moldoveanudar el poatefidenumit de asemeneaVârfulViştea Mare dinsprevaleaViştei (însă nu estecelmaiimpunător, acelafiindColţulViştei Mari) sauvf. GalbenadinspremunteleGalbena.Pebazaacestorconsideraţiiînceleceurmeazămunte nu voiînţelegeneapărat forma de relief citermenulmultmai general, fără a intra încontradicţie cu denumirilegeografice.
După cum se poateobservastânaeste o prezenţăobligatoriepefiecare vale a acestormunţi. Prezenţaunuinumăraşa de mare de stâniestedatoratăsuprafeţelormari de păşunat. Loculpropice de amplasare al uneistânieste la lizierapădurii la aprox. 1600 m, deoareceprintrenecesităţileuneiastfel de “ industrii de brânzeturi” suntapaşilemnele, precumşiapropiereauneisuprafeţe de păşunat. Nu lipsescînsăşiaşanumitelebordeieciobăneştiaflate cu multpeste 2000 m undesuntţinutediverseleturme care nu suntcrescutepentrulapte: sterpe, miei, berbeci. Din laptele de oaie se preparăcaş, telemea, urdă, brânză de burduf (care ţinemulttimpdacăestepăstratăîntr-un loc răcoros), jintiţă, etc.
VârfulMoldoveanu • Cu toatecăestecelmaiînalt nu estesituatpecreastaprincipală a masivuluiciîn lateral, pepiciorulcecoboară din ColţulViştei Mari la 30 min spresuddincolo de o custurăaccidentată. Celedouăvârfurifiindatât de apropiate au aspectul, din depărtare, al unuitrapez. Drumul standard pe care esteparcursmasivulconstă din urmărireacresteiprincipale de la estcătre vest sauviceversa. Aceastămodalitate, înfeluleispectaculoasă, rateazăocaziavizităriivăilorşiversanţilorsudici (majoritateacabanelor se aflăpevăilenordice) şi tot cepoatefivăzutînaceastădirecţie. De exemplu, existămaimultecăiposibile de a ajungepevf. Moldoveanudinspresud, evitândparcurgereatraseului de creastă. Unuldintreacesteaestecelceporneşte din ValeaArgeşului, de la coadalaculuiVidraruşi se întindepeValea Buda şiapoipemunteleMoldoveanupânăpevârfulMoldoveanu.
O altămetodăconstă din a parcurgeValea Rea, unadintrevăilesudiceşiadânci, părăsind-o îndreptulstâniişiurcândmunteleGalbena, intrândapoipePlaiul Mare pe care dacăesteurmat, ne conduce de-a dreptulsprevârf. Încele din urmă a patraposibilitateesteparcurgereadrumuluioilor, de-a lungulPlaiului Mare, drum de câtevazile, domol, care porneşte din dreptulcomuneiBrădetuşiajungepână sub vârf.Aşezareacabanelor predominant peparteanordică a masivului se datoreazăînprimulrândfaptuluicăturismulînmunţi s-a dezvoltat la începutpevremeaImperiului Austro-Ungar, Transilvăneniiavândastfel un avantaj economic important şifiindprimii care au construit cabane. De aceeaPodragu, Negoiu, Suru (arsă), Bâlea (arsă), Bârcaciu, Urlea, Turnuri, etc. sunttoate situate peversantulnordic. Înajutorulturiştilorsuntînsăconstruiterefugii alpine ca: Berevoescu, Zârnei, celCurmăturaViştei, ScaraşiCălţun.
Dintreacestea, singurul care nu se aflăpecreastaprincipalăesteCălţun, el aflându-se lângălacul cu acelaşinume. Refugiul din CurmăturaVişteiestecelmairezistent, fiindconstruitîn 1989 din cărămidăşi cu acoperiş de carton asfaltatdupăceceleanterioare din zonă, înValea Rea şirespectivînparteaopusăînnord, peValeaViştea Mare, au fostluate de vântrespectivavalanşă.Lacurileglaciareoferă un loc propicepentruaşezareauneitabere de corturiasigurând o sursăpotabilă de apă. În general acesteasuntînsămultpestelizierapăduriiastfelîncât nu se poate face focul cu lemne.Ceamaigreaporţiuneturistică a masivuluiesteCusturaSărăţii care se aflăîntrerşauaCleopatreişivârfulşerbota. Este un traseu predominant de căţărareînsă nu excesiv de dificilrecomandabilînsănumaipevremeuscatăşinumaicelorbineechipaţi.Spredeosebire de Moldoveanu ale căruipante nu suntfoarteabrupte, cel de-al doileavârf ca înălţime din ţară, Negoiu, se prezintăaltfel. Din orice parte arfiescaladat el esteoricummultmai abrupt decâtprimul.
Fie căesteatacat din căldarea cu acelaşinume, fie căesteurcatprintr-una din strungile din creastaprincipală (StrungaDraculuisauStrungaDoamnei) fie căesteescaladatdinspre cabana Negoiu, el tot atât de impunător pare. Poateşi din acest motiv, acest vârf a fostconsideratpână la o cartografieremaiatentă, celmaiînaltvârf din ţară, el apărândimpunătorşidinspreţaraFăgăraşului de unde se vedeîntoatăsplendoareaspredeosebire de Moldoveanu care, fiindsudic nu poatefivăzut din zone locuite. Printreciudăţenii ale reliefuluiacestormunţi pot fi enumerate AculCleopatrei, un vârfascuţitşifoarteînalt de stâncăşifereastraZmeilor, un ochi de stâncăerodatînaceastărocă.Varietatea de drumuriforestierepermite o exploraresistematică a acestuimasivparcurgânddiverselevăilateralepe care puţini le cunosc. Din acest motiv am avutsurprizasăîntâlnescciobani care să-mi mărturiseascăcăpevaleape care pascoilelor nu maifuseserăturişti de 3 ani de zile.
Este adevăratcăvalearespectivă, nordică, prezentaimpedimentul de a nu avea un accesimediatpecreastaprincipalăînschimbputeaufivăzute o mulţime de animalespecificezonei de mare altitudineprintre care şiturme de caprenegre.Unadintrevăilecelemaicontorsionate ale FăgăraşuluipoateficonsideratăValeaDâmboviţei care despartetreigrupemari de munţi: Făgăraşulpropriu-zis, celsudicşi Piatra Craiului. Această vale este sub forma unui S care porneşte din pasulRucăr Bran şi se continuă ca delimitatorîntre Piatra CraiuluişiFăgăraşavândbarajul de la Pecineaguînparteainferioară. Pecursulmijlociusuntcâtevapoteci de accesspre Piatra Craiuluisudică (de ex. GarofiţaPietreiCraiului) iarapoi la confluenţaBoarcăşului cu ValeaVladului se despartcăi de accesspreIezerPăpuşa, masiv ale căruipajişti alpine se întrezăresc cu greu. ContinuânddrumulpeValeaVladului se poateajunge la refugiulBerevoiescudupăceînprealabil se depăşeştestâna de pevalearespectivă .
