Prevenind n e apăram viaţa !

1. Prevenind ne apăram viaţa ! Nume : Tiron Ştefan Localitatea : Moineşti Clasa : a VII –a A Judeţul : Bacău Scoala : „Ştefan Luchian” Moineşti Profesor : Anca Tăbăcariu

2. Cum reactionăm in caz de seism IN CAZ DE CUTREMUR Cutremurul este cel mai terifiant dezastru. Conform studiilor un cutremur de 7.0 grade pe scara Richter si cu o durata de 45 de secunde are o putere seismica aproximativ echivalenta cu 3 bombe atomice de la Hiroshima. Din pacate in acest moment nu este posibila anticiparea in avans a cutremurelor. Cu toate acestea putem creste foarte mult sansele noastre de siguranta si supravietuire, fiind constienti si pregatiti. Deoarece cunoasterea si pregatirea sunt cheile pentru a supravietui in timpul si dupa un cutremur, ar trebui sa iei masuri si sa te informezi. PERICOLE ASOCIATE CUTREMURELOR • in timpul unui cutremur miscarea tectonica a pamantului nu te ucide dar constructiile, exploziile si incendiile care rezulta o fac.• ranirile si decesele cresc direct proportional cu panica umana, de aceea este obligatoriu sa ramai calm si aminteste-ti aceste sfaturi.• miscarea reala a solului intr-un cutremur este rareori cauza directa a daunelor sau deceselor.• cele mai multe victime provin din caderea unor obiecte sau resturi de structuri.• reactii spontane si neasteptate in conditii de stres.

3. Etapele cutremurului INAINTE DE CUTREMUR • esti responsabil pentru pregatirea si siguranta ta si a familiei tale, prin urmare trebuie din timp sa sti ce sa faci si cum sa reactionezi pentru ca intr-o situatie de criza mintea umana tinde sa inceteze sa functioneze rational.• stiind din timp CE TREBUIE sa faci n-ai sa devi o persoana neajutorata si o sa ai posibilitatea sa reactionezi imediat si cu calm pentru ai ajuta si pe ceilalti.• afla din timp unde sunt stingatoarele de incendiu din cladirea ta.• identifica punctele interioare cele mai periculoase: ferestre, oglinzi, mobilier si obiecte suspendate, seminee.• NU atarna obiecte grele deasupra patului tau sau al copilului tau.• elimina toate obiectele care au potentialul de a provoca leziuni.• NU aseza pe caile de acces dulapuri sau mobilier greu ce poate bloca iesirile sau pot rani oameni in cadere.• corpurile grele ornamentale de iluminat si obiectele grele agatate de tavan sunt cu siguranta un pericol.• trebuie sa cunosti din timp locurile sigure din locuinta sau biroul tau pentru a te adaposti in cazul unui cutremur: tocul usilor interioare, sub mese solide si birouri, in apropierea peretilor interiori.• identifica din timp toate rutele alternative de iesire.• pastreaza obiectele fragile, obiecte grele, substantele inflamabile si lichidele periculoase in dulapuri securizate sau pe rafturile debaralelor inchise.• pastraza intotdeauna o lanterna aproape de patul tau.• in cazul in care locuiesti cu copiii invata-i ce sa faca pentru a se proteja in cazul in care nu esti in masura sa ajungi la ei in timpul unui cutremur.• copiii trebuie sa cunoasca planul scolii lor pentru a se putea auto evacua in cazul unui dezastru.• asigura-te ca membrii familiei si cei dragi stiu sa ajunga la locul de intalnire dinainte stabilit.

4. IN TIMPUL CUTREMURULUI • cand incepe "scuturarea", prima reactie a oamenilor este de a incerca sa fuga si sa scape.• ramai calm. Sunete ciudate preced de obicei cu o fractiune de secunda cutremurele. Aceasta fractiune de secunda este uneori suficienta ca timp pentru a reactiona automat.• daca stai calm, vei putea evalua mai obiectiv situatia.• daca esti in interior, stai acolo.• la constructiile de tip vechi poti sta in tocul unei usi interioare. Tine-te cu toata forta de tocul acesteia.• evita usile care au instalatii sau aparate de aer conditionat deasupra lor.• la constructiile noi (de tip modular) stai in dreptul unei grinzi sau langa un perete interior, departe de ferestre.• daca esti in pericol intra sub o masa robusta, birou sau pat.• prinde orice ai la indemana (patura, perna, fata de masa, ziare, covoare, cutii de carton, etc), pentru a-ti proteja capul si fata de resturile de sticla sau aschii.• daca nu ai un birou sau o masa robusta in preajma alege un adapost care iti ofera spatiu cat mai mare in cazul in care peste acesta se prabuseste ceva.• in cazul in care resturi ale plafonului incaperi cad peste tine aseaza-te in pozitia ghemuit cu spatele in sus, cu capul in jos si protejat de brate.

5. DUPA CUTREMUR • NU intra in panica, ramai calm pentru ai calma si linisti si pe ceilaltii. Opreste-te si ia-ti timp ca sa gandesti logic. • asteapta pana cand s-a oprit definitiv miscarea. • fii pregatit pentru noi unde de soc. • odata ce tu esti in siguranta discuta cu vecinii tai pentru a vedea daca au nevoie de asistenta. • NU folosi chibrite si nu folosi intrerupatoarele electrice. Lanternele sunt una dintre cele mai bune surse de lumina, dupa un cutremur. • protejeaza-ti mainile si picioarele de sticla sparta sau resturile de tencuiala. Tine-ti capul si fata protejata (casca de protectie, tricou, fata de masa, etc). • fa-ti o verificare rapida, sa vezi daca ai leziuni sau daca sunt persoane prinse sub daramaturi. Ofera ajutor de prima urgenta, daca este necesar. • NU incerca sa muti persoanele grav ranite cu exceptia cazului in care acestea se afla in pericol imediat de a suferi noi raniri. • verifica rafturile pentru a fi sigur ca acestea sau obiectele din acestea nu sunt gata sa cada. • in cazul in care telefonul este functional foloseste-l doar pentru apelurile de urgenta. • NU manca sau bea din recipiente ce se afla in apropiere de sticla sparta sau substante chimice. • apa de urgenta este disponibila in rezervoarele de toaleta, cuburile de gheata, conservele de legume, compoturi, etc.

6. Copii si focul Copii trebuie să : - nu se joace cu chibriturile, brichetele sau alte surse de aprindere; - se salveze în caz de incendiu sau alt pericol; - anunțe la 112 orice situație care îi pune viața în pericol. Pentru siguranța copilului tău: - păstrați chibriturile, brichetele și alte surse de foc în locuri în care nu are acces; - înlăturați orice curiozitate în legătură cu focul, explicându-i cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viața lui; - nu îl lăsa singur în casă cu aragazul, mijloacele de încălzire sau aparatele electrice aflate în funcțiune; - odată cu creșterea, învăţă-l cum să utilizeze sursele de aprindere și să se comporte în situaţii de pericol. Învață copilul următoarele reguli ce îi pot salva viața în situații critice: - dacă este singur acasă, să părăsească imediat locuința și să anunțe un vecin sau primul adult despre izbucnirea incendiului; - dacă nu poate părăsi locuința, să telefoneze, dacă are posibilitatea, la 112 (numărul unic pentru urgențe) și să anunțe evenimentul precizând adresa, precum și faptul că este blocat în casă, după care să iasă la fereastră și să strige după ajutor; - ATENȚIE! nu trebuie să se ascundă în dulap, sub pat sau în alte locuri în care nu poate fi văzut de persoanele care intră în locuință; - dacă i-au luat foc hainele, trebuie să se lase pe sol și să se rostogolească până la stingerea flăcărilor; atunci când în încăpere este fum, trebuie să se deplaseze aplecat sau târâș pentru a evita inhalarea acestuia.

7. Rolul pădurii si protejarea vieţii in caz de inundatii sau alunecări de teren Încă de la apariţia lor, pădurile au jucat un rol important în viaţă planetei noastre, contribuind de multe ori hotărâtor la dezvoltarea societăţii omeneşti.La apariţia omului, pădurile constituiau sursa principală de hrană şi adăpost, precum şi prima sursă de energie. Mai târziu, ele au fost preţuite de către omul vânător sau crescător de animale datorită cantităţii şi calităţii vânatului adăpostit ori după fructele sau iarba produse. De peste 5.000 de ani, începând din epoca fierului, lemnul s-a impus ca principalul produs al pădurii, acesta reprezentând cel mai important combustibil şi material de construcţie în cele mai diverse zone ale globului. Astfel, fără marile cantităţi de lemn recoltate din păduri, marile civilizaţii ale Sumerului, Asiriei, Egiptului, Chinei, Cretei, Micenelui, Greciei şi Romei Antice, Europei, nu s-ar fi dezvoltat niciodată. Acesta este şi motivul pentru care se consideră, pe bună dreptate, că “lemnul a fost eroul nelăudat al revoluţiei tehnologice care ne-a adus de la cultura osului şi pietrei până în prezent(Perlin, 1989). În linii mari, de multă vreme se consideră că pădurile îndeplinesc un dublu rol, fizico-geografic şi antropo-geografic (Fankhauser, 1921; Jacquot, 1931; Negulescu, în Negulescu şi Ciumac, 1959).

8. Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva direcţii: 1. Influienta geomorfologic (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre) Pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor (“Prin despăduriri omul seamănă vânt şi culege furtună” – Jacquot, 1931). 2.Influienta climatic ( rolul pădurilor asupra climei) În acest sens, s-a constatat că pădurile: -îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor; -sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor; -reduc viteza vântului; -înlesnesc depunerea zăpezii; -împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor. 3.Influienta influenţa pădurilor asupra solului Această influenţă se manifestă prin: -contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia; -îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere; -consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea formării avalanşelor; -fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip şi a nisipurilor zburătoare. 4.Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor) Acest rol se realizează prin: -absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai ridicate, împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor (“Pădurea este regulatorul suveran al regimului apelor” – Jacquot, 1931); -drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt datorat transpiraţiei puternice a masei foliare.