AGEN ŢI A ROM Â N Ă PENTRU CONSERVAREA ENERGIEI

1. AGENŢIAROMÂNĂ PENTRU CONSERVAREA ENERGIEI Eficienţa energetică şi mediul

2. Termeni specifici domeniului energetic • energie - toate formele de energie disponibile pe piață, inclusiv energia electrică, gazele naturale (inclusiv gazul natural lichefiat), gazul petrolier lichefiat, orice combustibil destinat încălzirii și răcirii (inclusiv termoficare și răcire urbană centralizată), cărbune și lignit, turbă, carburanți (mai puțin carburanții pentru aviație și combustibilii pentru navigație maritimă) și biomasa • consumator final - o persoană fizică sau juridică ce achiziționează energie pentru propriul său consum final • eficienţă energetică – raportul dintre rezultatul constând în performanţă, servicii, mărfuri sau energie şi energia folosită în acest scop; îmbunătăţirea eficienţei energetice presupune de multe ori scăderea consumului de energie însă fără afectarea rezultatelor finale ale procesului luat în considerare • cogenerare – producerea combinată, simultană de energie electrică şi termică, în unităţi specializate, de înaltă performanţă • societate de servicii energetice (SSE) - persoană fizică sau juridică furnizoare de servicii energetice și/sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în instalațiile sau la sediul unui utilizator și care acceptă un anumit grad de risc financiar făcând acest lucru. Plata serviciilor furnizate se bazează (integral sau parțial) pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe îndeplinirea celorlalte criterii de performanță convenite

3. Termeni specifici domeniului energetic • contract de performanță energetică - un acord contractual între beneficiarul și furnizorul (în mod normal, o SSE) unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, conform căruia investițiile în această măsură sunt plătite proporțional cu un nivel al îmbunătățirii eficienței energetice convenit prin contract • audit energetic - o procedură sistematică de obținere a unor cunoștințe corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operațiuni și/sau instalații industriale sau al unui serviciu privat sau public, de identificare și de cuantificare a oportunităților rentabile pentru realizarea unor economii de energie • certificate albe - certificate emise de organisme de certificare independente care confirmă susținerile actorilor pieței conform cărora economiile de energie sunt o consecință a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice • certificat verde–document care atesta o cantitate de 1 MWh de energie electrica produs din surse regenerabile de energie

4. La modul general : E = P x t [ P ] = W Unităţi de măsură [ E ] = Wh Tabel de conversie

5. GW Giga Watt GWhGiga Watt oră kWh kilowattoră MJ Mega Joule MW Mega Watt MWeMega Watt(capacitate electrică instalată) MWtMega Watt(capacitate termică instalată) TJ Terra Joule Tep tona echivalent petrol h hecto x100 k kilo x1.000 M mega x1.000.000 G giga x1.000.000.000 T tera x1.000.000.000.000 Unităţi de măsură

6. Intensitatea energetică a unei ţări este raportul dintre consumul total de energie si produsul intern brut. Ie = Etot / PIB În funcţie de consumul total luat in calcul se pot determina: • intensitatea energetică primară, prin considerarea consumului total de resurse primare, • intensitatea energetică finală, prin considerarea consumului total final, • intensitatea electrică, prin considerarea consumului final de energie electrică.

7. Ajustarea structurală a economiei dar şi creşterea eficienţei de utilizare a resurselor au determinat o reducere a intensităţii energiei primare de la 0,605 tep/1000E în anul 2000 la 0,492 tep/1000E în anul 2005, calculul fiind făcut la cursul de schimb. Intensitatea energetică primară a României a fost de 0,441 tep/1000E în anul 2006 şi de 0,158 tep/1000E ţinând cont de PPC Sursa: National Energy Data Services

8. Potenţialul de economisire a energiei conform strategiei naţionale în domeniuleficienţei energetice Creşterea eficienţei energetice– obiectiv de prim ordin pentru România

9. Consum energetic, eficienţă energetică şi poluare Impactul asupra mediului ambiant, obţinut prin aplicarea politicilor de creştere a eficienţei energetice : • reducerea emisiilor de gaze poluante, în general şi a emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2), în special; • reducerea la nivel local a impactului asupra mediului, atât la producere, cât şi la consumul de energie; • reducerea poluării apelor de suprafaţă şi subterane, prin evitarea deversării unor mari cantităţi de ape uzate; • reducerea poluării solului, prin scăderea cantităţilor mari de zgură şi cenuşă depozitate la producătorii de energie electrică şi/sau termică.

10. Producţia de energie electrică în anul 2006 – 62,21 TWh Structura producţiei de energie electrică Sursa: Strategia Energetică a României 2007-2020

11. Caracteristici ale diferitelor modalităţi de producere a energiei electrice Sursa: EU Energy Policy Data Brussels

12. ENERGIA SOLARĂ Lucrări de investiţii implementate de ARCE Folosirea energiei solare in Braşov, Giurgiu, Orşova „PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE LACENTRALA TERMICĂ DE CARTIER 43-ASTRA BRASOV PRIN MONTAREA UNOR COLECTOARE SOLARE”

13. GIURGIU- Modernizarea sistemului de alimentare cu căldura si apa calda prin montarea de panouri solare MANGALIA- Utilizare energie solara pentru furnizarea apei calde menajere si încălzire ENERGIE SOLARA LA Universitatea Valahia (10 kW) UPB - (30 kW)

14. ENERGIA EOLIANĂ • potenţialul eolian al României este de circa 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an. • la ora actuală puterea instalată în turbine eoliene în România este de circa 8 MW - Ţările cu cea mai mare capacitate totală instalată sunt: Germania (23.000 MW) ,Spania (11.000 MW) ,SUA, India, Austria,Danemarca.

15. Lucrări de investiţii implementate de ARCE ENERGIE GEOTERMALĂ • Prin cofinanţare din partea Programului PHARE al UE, • a fost realizată investiţia de la Călimăneşti, Căciulata şi Cozia, • finalizată în anul 1998; • Utilizarea energiei geotermale la încălzirea centralizată a locuinţelor din localităţile Oradea, Livada şi Săcueni, lucrări realizate în perioada 2006-2007. MICROHIDROCENTRALĂ • Punerea în funcţiune a microhidrocentralei de pe pârâul Clocota, oraşul Geoagiu, judeţul Hunedoara, în anul 2006.

16. ENERGIA DIN BIOMASĂ valorificarea potenţialului energetic al biomasei, ar putea să acopere aproximativ 70% din angajamentele României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată.

17. Obiective de investiţii pentru utilizarea SREpromovate prin intermediul ARCE BIOMASĂ– Puneri în funcţiune în anul 2004 Perioada 2006-2007 Lucrări de extindere a reţelelor termice aferente CT pe rumeguş la: Vatra Dornei, Vlăhita

18. Investiţii de mici dimensiuni în instalaţii de încălzire pe biomasă cofinanţate prin ARCE în zona Mureş-Harghita

19. Biocombustibilii – început promiţător -fabrica de biodiesel de la Lehliu – 100.000 tone/an Surse regenerabile de energie a căror valorificare este încă redusă în România • Energia fotovoltaică (solar electric) • Pompele de căldură

20. Ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul total de energie al statelor UE în anul 2006 Sursa: EU Energy Policy Data Brussels

21. Ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul total de energie al statelor UE – obiectiv de atins în anul 2020 Sursa: EU Energy Policy Data Brussels

22. România - potenţial de economisire a energiei : 30 - 35 % Economisirea acestei cantităţi de energie ar asigura securitatea energetică a ţării

23. Sursa: Strategia Naţională în domeniul Eficienţei Energetice

24. Ţinte de atins în anii imediat următori • Directiva 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, care va fi preluată în legislaţia naţională în anul 2008, prevede că statele membre UE se angajează să realizeze reducerea consumului de energie finală cu cel puţin 9% într-o perioadă de nouă ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care există date disponibile (2001-2005). • Româniaa adoptato ţintă de economisire a energiei pentru anul 2016 de 2800 mii tep ceea ce corespunde unui procent de 13,5% din media anilor 2001-2005, aceasta fiind cea mai ambiţioasă ţintă din UE. Ritmul mediu de scădere a consumului de energie finală în perioada 2008 – 2016 va fi de 1,5 % pe an

25. Cadru legislativ • Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, modificată şi completată prin Legea 56/2006, al cărei scop este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizare eficientă a energiei. • OUG nr. 174/2002 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, aprobată prin Legea nr. 211/2003. • HG nr. 163/2004 privind aprobarea “Strategiei Naţionale privind Eficienţa Energetică” • HG nr. 1535/2003 privind “Strategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie” şi HG nr. 443/10.04.2003 privind promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie

26. Cadru instituţional • Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) - autoritatea specializată la nivel naţional în domeniul eficienţei energetice, cu personalitate juridică şi funcţionare în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor. • Alte instituţii/ministere cu atribuţii în domeniul eficienţei energetice sunt: • - Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) aplică politica Guvernului în sectorul energetic, inclusiv în domeniul eficienţei energetice şi resurselor regenerabile, • - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL), pentru locuinţe, • - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), • - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), pentru administraţia locală, • - Ministerul Transporturilor (MT), pentru sectorul transporturilor. • De asemenea, în anul 2003 s-a înfiinţat Observatorul Energetic National (OEN), care realizează banca de date şi determină principalii indicatori de eficienţă energetică pentru România. • Din acelasi an, 2003, a început să opereze Fondul Român de Eficienţa Energiei (FREE) care finanţează,  în condiţii comerciale, companiile din sectorul industral şi alţi consumatori de energie pentru a le facilita finanţarea proiectelor de utilizare eficientă a energiei.

27. Câteva mijloace prin care se vor atinge ţintele de performanţă energetică asumate de România • Schimbări de mentalităţi şi comportamente la nivelul consumatorilor de energie – campanii de informare şi conştientizare • Facilităţi financiare şi fiscale pentru susţinerea proiectelor de eficienţă au fost aplicate numai pentru promovarea biocarburanţilor, resurselor regenerabile şi auditurile clădirilor– se lucrează la extinderea facilităţilor fiscale pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie • Posibilităţi de finanţare şi cofinanţare a investiţiilor în eficienţă energetică (PN, POS creşterea competitivităţii economice – UE, credite specializate – FREE, BERD • Măsuri legislative

28. Vă mulţumesc