Tradi ţ ii

1. Tradiţii

2. Tradiţii din Banat: • În Banat, în dimineaţa zilei de Paşti, copiii se spală pe faţă cu apă proaspătă de la fântânăîn care s-au pus un ou roşu şi fire de iarbă verde. În Dobrogea, acest obicei este completat cu un bănuţ de argint.

3. Tinerele fete sunt nerăbdătoare să-şi afle ursitul şi noaptea de ajun de An Nou este cea mai prielnică pentru aşa ceva. Ele se piaptănă şi se uită în oglinda care are câte o lumânare în cele patru colţuri şi sunt sigure că acolo îşi vor vedea şi ursitul. Ba mai mult, ele ştiu să ghicească cum va fi acesta: de va if bogat sau sărac, sănătos sau aprig la mânie. După aceeaşi metodă, ele află şi după câţi ani se vor mărita.

4. În noaptea de ajun se taie dintr-o ceapa 12 foi- câte una pentru fiecare lună. Se pune în cantităţi egale sare în fiecare coajă şi urmează aprecierea lunilor ploioase în dimineaţa de 1 ianuarie după cantitatea de apă acumulată în cupele foilor de ceapa.Gospodinele dau de mâncare păsărilor din ciur ca găinile să fie sănătoase şi să facă ouă multe şi nici un animal nu va primi de mâncare înainte de a gusta câteva grăunţe amestecate cu nuci pentru a fi sănătoase.

5. Traditii din Bucovina: • Un obicei care se practica numai in Bucovina in noaptea de Inviere este acela ca fetele se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Apa neanceputa inseamna ca dupa ce apa a fost scoasa de la fantana, cel care o transporta nu vorbeste pana cand va fi folosita la spalatul clopotului.Cu aceasta apa se spala apoi fetele in zorii zilei de Paste ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele • In Bucovina, colindatul este nu numai o datina ci, prin modul de organizare, a devenit o adevarata institutie, cu legi si reguli specifice. Copiii si tinerii se intrunesc, din timp, in grupuri de cate 6 persoane, pentru alcatuirea viitoarelor cete, selectia facandu-se in functie de categoria sociala, afinitatile personale, calitatile morale sau gradele de rudenie

6. Traditii in Maramures: • În Maramureş, se face semnul crucii cu sânge pe fruntea coconilor ca aceştia să fie sănătoşi şi puternici. Contactul cu carnea animalului, implicit cu sângele acestuia, înseamnă transferul de putere, de viaţă asupra celui care consumă acest aliment. În acelaşi timp, animalul devine mediator între lumi, între om şi zeu/divinitate, între om şi strămoşii săi.

7. În unele zone, în afara acestor obiceiuri se mai păstrează şi "Viflaimul", un teatru popular în care apar personajele biblice care au legătură cu momentul Naşterii Domnului. Sunt puţine localităţile Maramureşului în care mai este prezentat spectacolul, şi datorită numărului mare de personaje, peste 20, dar şi a pregătirilor minuţioase care trebuie făcute cu mult timp înainte. În Ieud, dar şi în alte localităţi de pe Valea Izei tradiţia s-a mai păstrat, chiar dacă "Viflaimul" nu este prezentat chiar în Ajunul de Crăciun.

8. Dimineaţa se aducea de regulă apă neîncepută care se punea într-un blid sau alt vas. În ea se punea un ban de argint şi busuioc. Toţi ai casei se spălau de pe ou, ban şi busuioc, ca să fie tari ca banul, frumoşi ca oul şi căutaţi ca busuiocul.

9. Transilvania + Dobrogea: • În a doua zi de Pasti s-a mai pãstrat ( în special in Transilvania ) obiceiul udatului, avînd semnificatia unui act de purificare.  De obicei, feciorii stropesc cu apã sau cu parfum  persoanele iesite în cale, în special fetele. • Caloianul – practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.

10. Sfârşit Aplaudati!! :D