Ionel Petrea – Inspector Ş ef ITM Gala ţ i

1. INFORMAREA, EVALUAREA ŞI PROMOVAREA SCHIMBULUI DE EXPERIENŢĂ ÎN SCOPUL SPRIJINIRII ANGAJATORILOR DIN CONSTRUCŢII ŞI COMERŢ ÎN PROCESUL DE EVALUARE A RISCURILOR ŞI DE PREVENIRE A AFECŢIUNILOR MUSCULO- SCHELETICE Ionel Petrea – Inspector Şef ITM Galaţi Luminiţa Mohonea- Inspector de muncă, ITM Galaţi Sterică Filimon- Inspector de muncă, ITM Galaţi şi Gabriela Chirigiu – Inspector de muncă, Inspecţia Muncii

2. TEMATICA • Promovarea bunelor practici de implementare a legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă privind manipularea manuală a maselor; • Prevenirea afecţiunilor musculo-scheletice în activităţi din sectorul construcțiilor şi comerțului;

3. SOLUŢIA • Informarea, evaluarea şi promovarea schimbului de experienţă în scopul sprijinirii angajatorilor din domeniul construcţiilor şi comerţului în procesul de evaluare a riscurilor şi de prevenire a AMS-urilor generate de manipularea manuală a maselor

4. SECTOARE DE ACTIVITATE • CONSTRUCŢII • COMERŢ

5. PROBLEMATICA • Afecţiunile musculo-scheletice (AMS) reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă din Europa. Aproape 24% dintre lucrătorii din UE suferă de dureri de spate, iar 22% de dureri musculare. • Riscul de afecţiuni musculo-scheletice poate creşte odată cu ritmul activităţilor desfăşurate la locurile de muncă. • Şi în România aceste afecţiuni sunt răspândite. Costul pe care îl antrenează afecţiunile musculo-scheletice pentru lucrători, angajatori şi guvern este uriaş. Pentru angajat, acestea cauzează suferinţă personală şi pierderi ale venitului; pentru angajator, ele reduc eficienţa afacerii; pentru guvern, măresc costurile asigurărilor sociale.

6. PROBLEMATICA Repartiţia personalului expus la factori nocivi pe ramura de activitate Repartiţia incidenţei bolilor profesionale în anul 2007

7. PROBLEMATICA INCIDENŢA în anul 2007 • 14,42% lucrători expuşi • 117 cazuri noi de îmbolnăviri profesionale prin suprasolicitarea aparatului locomotor • 83 cazuri noi de spondilartroză dorso-lombară

8. SOLUŢIA Adoptarea unei strategii de lucru în patru pași 1. Informarea şi instruirea inspectorilor de muncă de către reprezentanții Inspecției Muncii 2. Informarea şi instruirea serviciilor externe de prevenire şi protecţie, a angajaților şi angajatorilor din sectoarele construcții şi comerţ - prezentarea metodelor de evaluare, a riscurilor pentru activităţile de manipulare manuală a maselor, conștientizarea cu privire la riscurile pentru securitate şi sănătate la manipularea manuală a maselor, prezentarea cerințelor legale ce trebuie respectate în vederea asigurării unui mediu de muncă sigur şi sănătos 3. Efectuarea evaluării riscurilor la activităţile de manipulare manuală a maselor la 6 societăţi pilot 4. Sprijinirea angajatorilor ce au ca obiect de activitate comerţul şi construcţiile pentru implementarea unor măsuri suplimentare de prevenire a AMS-urilor la activităţile de manipulare manuală a maselor

9. ETAPA 1 Instruirea inspectorilor de muncă de către reprezentanții Inspecției Muncii

10. Nu se cunosc riscurile Lipsa reglementărilor clare si a unei metode simple si uniforme de evaluare 5 CATEGORII Cost scăzut al muncii manuale Mentalitatea angajatorului şi angajatului Riscul pierderii postului Obstacole la implementarea legislaţiei

11. Evaluarea riscurilor profesionale –element CHEIE pentru un management al muncii sigure şi sănătoase • Afecţiunile dorsolombare sunt o consecinţă a modului necorespunzător de îndeplinire a sarcinilor de muncă. Aceste afecţiuni sunt rezultatul manipulării unor mase grele şi foarte grele şi al neutilizării dispozitivelor mecanice pentru a evita şi reduce la minimum riscurile legate de manipularea manuală a maselor. • Conştientizarea acestor pericole reprezintă o primă condiţie pentru adoptarea unor atitudini, comportamente şi acţiuni adecvate. • Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să identifice pericolele şi să conducă la dezvoltarea şi implementarea de măsuri de prevenire. • Evaluarea periodică a riscurilor trebuie să garanteze o îmbunătăţire permanentă a condiţiilor de muncă.

12. INSTRUIREA INSPECTORILOR DE MUNCĂ În baza: • materialelor metodologice şi de instruire auxiliare la nivel european • publicaţiilor pentru sectoarele construcţii şi comerţ cu amănuntul A vizat aspecte precum: • Pregătirea inspectorilor de muncă pentru efectuarea controalelor privind manipularea manuală a maselor • Conştientizarea referitor la riscurile pe care le implică manipularea manuală a maselor • Pregătirea pentru utilizarea sau realizarea evaluării riscurilor datorate manipulării manuale a maselor, în cadrul controalelor, cu scopul de a identifica zonele cu grad înalt de risc

13. Evaluarea riscurilor profesionale –element CHEIE pentru un management al muncii sigure şi sănătoase Pentru realizarea unei identificări complete a riscurilor şi pentru evaluarea influenţei acestora asupra sănătăţii lucrătorilor este necesară: Instruirea persoanelor cu atribuţii în domeniul SSM astfel încât acestea să poată realiza evaluări ale riscurilor legate de manipularea maselor având ca scop o schimbare pe termen lung a deprinderilor de muncă

14. ETAPA 2INSTRUIREA SERVICIILOR EXTERNE ŞI A ANGAJATORILOR DIN CONSTRUCŢII ŞI COMERŢ

15. ETAPA 3 EVALUAREA RISCURILOR LA MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR în CONSTRUCŢII şi COMERŢ Pentru evaluarea riscurilor la manipularea manuală a maselor s-a utilizat metoda indicatorilor cheie- MIC (metodă elaborată în Germania) Au fost utilizate 2 fişe de lucru:pentru activităţi ce presupun ridicare, susţinere, purtare pentru activităţi ce presupun tragere şi împingere

16. EVALUĂRII RISCURILORLA MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR • Evaluarea s-a realizat pentru sarcinile ce se manipulează manual şi trebuie să fie raportate la o zi de lucru- 8 ore Evaluarea a presupus parcurgerea a 3 paşi: • determinarea indicelui pentru indicatorii cheie (indice de masă, de postură şi indice privind condiţiile de muncă) • determinarea indicelui de timp • evaluarea- fiecare sarcină de lucru a fost evaluată plecând de la nivelul riscului atribuit activităţii (calculat prin adunarea indicilor pentru indicatorii cheie şi înmulţirea rezultatului cu indicele de timp)

19. FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI CU OCAZIA EVALUĂRII RISCURILOR LA MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR • Aplecare înainte (cu spatele încovoiat)- ex. la depozitele de materiale de construcţii, în şantierele de construcţii • Răsucirea într-o parte concomitent cu aplecarea înainte- ex. la manipularea mărfurilor ori a materialelor aflate pe rafturi, la înălţimi mai mari sau pe europaleţi • Purtarea masei pe umăr şi aplecarea, în acelaşi timp,a corpului în spate sau înapoi- ex. la manipularea materialelor lungi, tevi, profile, lambriuri, etc. • Activităţi ce presupun tragere şi împingere la transportul diferitelor materiale cu ajutorul cărucioarelor, roabelor, transpaleţilor manuali

20. CONCLUZII LA EVALUAREA RISCURILOR LA MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR • Pentru activităţile evaluate la manipularea manuală a maselor au rezultat: Nivelul de risc cuprins între 10-25, respectiv 25-50 categoria de risc 2, respectiv 3 Pentru grupurile care se încadrează în categoria de risc 2 este folositoare îmbunătăţirea condiţiilor de la locul de muncă Iar pentru grupurile care se încadrează în categoria de risc 3se recomandă îmbunătăţirea condiţiilor de la locul de muncă

21. ETAPA 4 • Promovarea schimbului de experienţă • Propunereademăsuri suplimentarede prevenire • Dezvoltarea unei abordări globale a stării de bineşi a muncii decente la locurile de muncă prin acţiuni de prevenire in scopul adoptarii unor noi deprinderi de munca.

22. EFICACITATEA REZULTATELOR Implicarea directăa inspectorilor de muncă în procesul de evaluare a riscurilor pentru unele activităţi, facilitarea schimbului de experienţă au avut rolul de a conştientiza angajatorii, cum că, problema AMS-urilor datorate manipulării manuale a maselor necesită o abordare vastă, că trebuie să fie implicaţi toţi lucrătorii, trebuie să se ţină cont de procedurile de lucru, de echipamente şi mediu de muncă, de factori organizatorici şi psihologici.

23. MASURI DEPREVENIRE SUPLIMENTARE LUATE DE ANAGAJATORIÎN URMA EVALUĂRII RISCURILOR LA MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR • Suplimentarea eşalonată a echipamentelor de muncă (mecanizate sau nemecanizate) necesare transportului intern – dotarea tuturor locurilor de muncă cu echipamente de muncă specifice • Achiziţionarea de accesorii pentru echiparea utilajelor aflate în dotarea societăţii în vederea diversificării operaţiilor de manipulare (furci, cupe, cleşti care se pot monta pe acelaşi echipament) • Inlocuirea şufelor utilizate pentru legarea sarcinilor cu chingi de ridicare – la bazele de producţie • Organizarea judicioasă a proceselor de muncă pentru optimizarea perioadelor de muncă şi de repaos • Reinstruirea lucrătorilor cu privire la tehnicile corecte de manipulare a maselor • Stabilirea sarcinilor de muncă astfel încât să se evite sau să se diminueze manipularea manuală a sarcinilor • Auditarea tuturor compartimentelor funcţionale referitor la manipularea manuală a maselor • Propuneri de redimensionare a coletelor de către fabricantul de mărfuri (sisteme simple de prindere pentru manipulare, diminuarea cantităţii pe colet) • Înlocuirea dispozitivelor de tracţiune manuală cu echipamente de tracţiune electromecanică • Monitorizarea locurilor de muncă unde se desfăşoară activităţi de manipulare manuală a maselor • Achiziţionarea unor maşini de tăiat, îndreptat şi fasonat fier beton

24. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

25. RAPORTUL COST/BENEFICIU Avantajele adoptării de soluţii în unităţile pilot sunt: • Pentru lucrător • Reducerea afecțiunilor musculo-scheletice în rândul lucrătorilor • Creșterea eficienţei la locul de muncă • Climat de siguranță • O mai bună motivare • Relații bune cu angajatorul • Pentru angajator • Scăderea numărului de concedii medicale • Scăderea numărului de accidente de muncă • Reducerea cheltuielilor • Reducerea timpului de lucru • Stabilitate mai mare a personalului • Creșterea productivității

26. CE SPUN LUCRĂTORII ÎN URMA EVALUĂRII RISCURILORla MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR

27. Vă mulţumim!