1 / 13

CIRCUITE NUMERICE

Q 0. 0. 1. 0. 1. 0. 1. 0. 1. 0. 1. 0. 1. 0. 1. 0. 1. N b. Q 1. 0. 0. 1. 1. 0. 0. 1. 1. 0. 0. 1. 1. 0. 0. 1. 1. Q 2. 0. 0. 0. 0. 1. 1. 1. 1. 0. 0. 0. 0. 1. 1. 1. 1. Q 3. 0. 0. 0. 0. 0. 0. 0. 0. 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1. N z. 0. 1.

sheri
Download Presentation

CIRCUITE NUMERICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Q0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 Nb Q1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 Q2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 Q3 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 Nz 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 CIRCUITE NUMERICE 1 III.2.3 Numărătoare sincrone III.2.3.1 Numărător binar sincron serie Analizând tabelul de stări ale unui numărător binar CURS NR. 12

  2. CBB0 CBB2 CBB3 CBB1 1 K K K K Q Q Q Q CK CK CK CK CKin Q Q Q Q R R R J J J J R Reset Q3 Q0 Q2 Q1 CIRCUITE NUMERICE 2 Se obţine astfel numărătorul din figura următoare: CURS NR. 12

  3. tn tn+1 Nz Q3 Q2 Q1 Q0 Q3 Q2 Q1 Q0 J3 K3 J2 K2 J1 K1 J0 K0 0 0  0  0  1  1 0  0  1   1 J K Qn Qn+1 2 0  0   0 1  0 0 0 0 3 0  1   1  1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 4 0   0 0  1  0 0 1 0 0 0 0 1 5 0   0 1   1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 6 0   0  0 1  0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1 7 1   1  1  1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 8  0 0  0  1  0 1 1 0 0 1 0 1 9  0 0  1   1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 10  0 0   0 1  1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 11  0 1   1  1 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 12  0  0 0  1  1 0 1 0 1 0 0 1 13  0  0 1   1 1 0 1 1 1 0 1 0 14  0  0  0 1  J K Qn Qn+1 1 1 0 0 1 0 1 1 15  1  1  1  1 0  0 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1  0 1 1 1 1 1 1 1 1 0  1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1  0 1 1 CIRCUITE NUMERICE 3 CURS NR. 12

  4. Q3Q2 Q1Q0 00 01 11 10 00 01 11 10 00 01 11 10 00 01 11 10 00   0 0 0   0  0 0  0 0   01   0 0 0   0  0 0  0 0   11   1 0 1   1  1 1  0 1   10   0 0 0   0  0 0  0 0       00 0 0 0 0 1 1 1 1         01 1 1 1 1     1 1 1 1 1 1 1 1 11         1 1 1 1 0 0 0 0 10     1 1 1 1     CIRCUITE NUMERICE 4 • tabelul de mai sus se reordonează într-o matrice VK: J3 K3 J2 K2 J1 K1 J0 K1 J3= Q2·Q1·Q0 Q2·Q1·Q0 K3= J2= Q1·Q0 Q1·Q0 K2= J1= Q0 K1= Q0 J0= 1 K0= 1 CURS NR. 12

  5. CBB0 CBB2 CBB3 CBB1 1 K K K K Q Q Q Q CK CK CK CK CKin Q Q Q Q R R R J J J J R Reset Q3 Q0 Q2 Q1 CIRCUITE NUMERICE 5 Conform cu relaţiile de mai sus schema logică a numărătorului binar sincron este: Prin extrapolare un numărător sincron pe mai multe ranguri va avea: Jn=Kn=Qn-1·Qn-2...Q1·Q0 Observaţie: Numărul de intrări în porţile “ŞI” creşte cu numărul de etaje ale numărătorului. Se introduce noţiunea de transport: , de unde schema numărătorului devine: CURS NR. 12

  6. CBB0 CBB2 CBB3 CBB1 1 K K K K Q Q Q Q CK CK CK CK CKin Q Q Q Q R R R J J J J R Reset Q3 Q0 Q2 Q1 CIRCUITE NUMERICE 6 Se reduce astfel încărcarea, dar se reduce şi viteza (frecvenţa) maximă de lucru. Numărătorul se poate realiza şi cu celule tip D. Pentru aceasta se pleacă de la relaţia de trecere de la CBB JK la CBB de tip D: Relaţia de mai sus se poate prelucra în modul următor: În relaţia de mai sus s-a înlocuit Jn=Kn=rn-1. Particularizând i pentru cei 4 bistabili obţinem: CURS NR. 12

  7. Reset R R R R D D D D Q Q Q Q CKin CK CK CK CK Q Q Q Q CBB2 CBB0 CBB1 CBB3 Q3 Q0 Q2 Q1 tpHL(CK) tpLH(P) tpLH(CK) CIRCUITE NUMERICE 7 Conform acestor relaţii se poate construi numărătorul binar asincron cu CBB tip D: Diagramele de funcţionare reale ale numărătorului sincron vor arăta ca mai jos: tpHL(CK), tpHL(CK) sunt timpi de propagare de la intrarea de tact la ieşire tpLH(P) este timpul de propagare prin poarta la tranziţia din starea L în starea H tpHL(CK) tpHL(CK)  stări false cu un ordin de mărime mai mic decât la numărătorul asincron. CURS NR. 12

  8. X Q3 Q2 Q1 înapoi înainte J2 K2 J1 K1 J0 K0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0   1 0   1 1   0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0   0 1     1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0 0     1 0 1 1   0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1     0 1   1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1   1 0 1 0   1 1   1 0 1 1 0 0 1 1 0   0 0 0 1     1 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1   0 0   1 0 1 1   1 1 1 1 1 0 0 0 0   0 1   0 1   1 1 CIRCUITE NUMERICE 8 Frecvenţa maximă de tact a numărătorului sincron este: Exemplu: pentru familia TTL se obţine III.2.3.2 Numărător binar sincronreversibil (NBR) Ca şi la NAR, NBR poate număra înainte sau înapoi funcţie de valoarea unui semnal de comandă. Tabelul de stări al unui astfel de numărător divizor cu 8 este următorul: Valorile Ji şi Ki se completează pe baza tabelului de adevăr condensat al CBB JK. CURS NR. 12

  9. J2 K2 J1 K1 XQ2 Q1Q0 00 01 11 10 00 01 11 10 00 01 11 10 00 01 11 10 00  1 0  1 1 0 0     1   0 01  0 0  0 0 1 1     0   0 11  0 1      0 0 1 1 0   1 10  0 0      1 1 0 0 0   0     00 1 1 1 1 1 1 1 1 01     1 1 1 1 11         10 1 1 1 1 J0 K0 X·Q1·Q0 X·Q1·Q0 = (Q0X)·(Q1X) = (Q0X)·(Q1X) = (Q0X) = (Q0X) X·Q0 X·Q0 CIRCUITE NUMERICE 9 Construim matricele VK: J2= +X·Q1·Q0 K2= +X·Q1·Q0 J1= +X·Q0 K1= +X·Q0 J0= 1 K0= 1 CURS NR. 12

  10. Reset 1 R R R R J J J J Q Q Q Q CKin CK CK CK CK Q Q Q Q K K K K CBB2 CBB3 CBB0 CBB1 X Q3 Q0 Q2 Q1 CIRCUITE NUMERICE 10 Sistemul de mai sus se poate generaliza simplu: Un numărător reversibil cu 4 celule de numărare va arăta ca mai jos: III.2.3.3 Numărător binar sincronmodulo p Vom realiza un numărător sincron divizor cu 5 (cu 5 stări). În final vom generaliza pentru un p oarecare. Tabelul de adevăr al unui astfel de numărător este următorul: CURS NR. 12

  11. tn tn+1 NZ Q2 Q1 Q0 Q2 Q1 Q0 J2 K2 J1 K1 J0 K0 0 0 0 0 0 0 1 0  0  1  1 0 0 1 0 0 0 0  1   1 2 0 1 0 0 1 1 0   0 1  3 0 1 1 1 0 0 1   1  1 4 1 0 0 0 0 0  1 0  0  5 1 0 1       6 1 1 0       7 1 1 1       J2 K2 J1 K1 J0 K0 Q0 Q2Q1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 00 0 0   0 1   1   1 01 0 1     0 1 1   1 11             Q2 10   1  0    0    CIRCUITE NUMERICE 11 Stările care nu apar se completează cu indiferent. Construim matricea VK: J2= Q0·Q1 K2= 1 Q0 Q0 J1= K1= J0= K0= 1 CURS NR. 12

  12. tn tn+1 NZ Q2 Q1 Q0 Q2 Q1 Q0 J2 K2 J1 K1 J0 K0 CBB0 CBB2 CBB1 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1 K K K Q Q Q CK CK CK 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 CKin Q Q Q R R J J J R 2 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 Reset 3 0 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 Q0 Q2 Q1 4 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 5 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 6 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 7 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 CIRCUITE NUMERICE 12 Conform cu aceste relaţii rezultă următoarea configuraţie de numărător: În general la punerea sub tensiune a unui circuit logic secvenţial, dacă nu se activează semnalul de ştergere (Reset) circuitul poate pleca din orice stare. Făcând analiza circuitului sintetizat obţinem următorul tabel de adevăr: CURS NR. 12

  13. 6 7 0 1 2 3 4 5 CIRCUITE NUMERICE 13 Graful de fluenţă al stărilor asociat asociat numărătorului este: Se observă că numărătorul nu intră automat în ciclul de numărare. CURS NR. 12

More Related