Download
1 / 45
E N D
IASI Iaşul, oraş din nord-estulRomâniei, a fostmenţionat prima oarăîndocumente de cătreAlexandrucel Bun, în 1408, fiind un centrueducaţionalremarcabilşipăstrândcâtevapiesearhitecturalefrumoase, precumBisericaTreiIerarhişi neo-goticulPalat al Culturii (loculîn care se aflăpatrumuzee: al Istoriei, Tehnologiei, Etnografieişi al Artei). Multeclădiri din vechiulcentru al oraşului au fostdărâmateîntimpulregimuluicomuniste, înloculcărora s-au construitcâtevablocuri de apartamenteînstilsovietic, darşiclădirimoderne, întemeiate recent, precumUniversitatea „Petre Andrei ” sau Hotel „Europa”.
Multe personalităţi culturale îşi găsesc rădăcinile în Iaşi: Ion Creangă, Mihail Kogălniceanu, Gheoghe Asachi, Mihail Sadoveanu, Octav Băncilă şi alţii.Anual, la mijlocul lunii octombrie, un festival extraordinar se organizează de către municipalitatea locală: Festivalul ieşean „Sărbătorile Iaşului”. Atunci este şi pelerinajul moastelor Sfintei Parascheva. Uneori, chiar şi un milion de persoane din ţară şi din străinătate vin în pelerinaj.
Este greu de spus cu ce incepe si cu ce se termina ceea ce multi numesc Iasul Cultural. Sunt asa de multe locuri si obiective care transmit un fior cultural incat orice ordonare nu poate fi decat aleatorie: Catedrala Mitropolitana | Biserica Trei Ierarhi | Biserica Sf. Nicolae Domnesc | Manastirea Golia | Manastirea Cetatuia | Manastirea Galata | Universitatea “Al. I Cuza” | Parcul Copou si Teiul lui Eminescu | Bojdeuca lui Ion Creanga | Casa memoriala Vasile Pogor | Teatru National “Vasile Alecsandri” | Muzeul Teatrului | Biblioteca Centrala Universitara “Mihai Eminescu” | Casa Dosoftei
MITROPOLIA Ideea inaltarii unei biserici mai mari, monumentale, la Iasi, apartine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrarile de proiectare si construire a noii biserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai intai intre anii 1833 si 1839, dupa planurile arhitectilor Freywald si Bucher, insa datorita caderii boltii centrale, biserica ramane in ruina pana in anul 1880.
Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatra de temelie si, cu sprijinul autoritatilor statului, lucrarile se vor incheia in anul 1887. Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universitatii Bucuresti, va reface proiectul maretei biserici, renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Tatarascu. Sfintirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment national, la ceremonie luand parte si regele Carol I.
PALATUL CULTURII IASI A fostinaugurat, in 1926, de catre Ferdinand de Hohenzollern. RealizatdupaplanurilearhitectuluiI.D.Berindei, constructiaPalatului a duratdouadecenii. Monumentul a fostridicatperuinelevechiicurtidomnesti (1434), reconstruita in stilneoclasic de printulAlexandruMoruzi (1806-1812). Stilulpalatului e neogotic flamboyant, cu detaliiornamentale, cu elementeheraldice in exterior.AstaziPalatulCulturii din IasiestesediulComplexuluiMuzeal National Moldova Iasi sicuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, MuzeulEtnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, MuzeulStiinteisiTehnicii Stefan Procopiu.
Muzeul de Istorie al Moldovei este situat la parter, in aripa vestica, fiind continuatorul Muzeului de Antichitati infiintat de Orest Tafrali in 1916. Are patru sectii, preistorie si istorie veche, istorie medievala, istorie moderna si istorie contemporana, prezentand principalele aspecte ale dezvoltarii comunitatilor din zona, din paleolitic pana la cel de-al doilea razboi mondial.
Muzeul Etnografic al Moldovei a fost infiintat in 1943 fiind situat in aripa vestica, la etajele 1 si 2. Aici pot fi admirate obiecte folosite de locuitorii din zona Moldovei in principalele activitati cotidiene: in agricultura, viticultura, cresterea animalelor, pescuit, vanatoare, apicultura. De asemenea mai pot fi vazute interioare de case taranesti, instalatii folosite pentru olarit, tesut, prelucrarea lemnului, colectii de masti, costume populare si scoarte. Multe dintre aceste exponate au mai bine de 100 de ani vechime.
La primuletaj se gasesteMuzeul de arta, continuatorulceleimaivechipinacoteci din tara, ce a fiintatpelanga prima universitatemodernaromaneasca din 1860. Muzeul include donatii ale lui Gheorghe Asachi, ScarlatVarnav, CostacheDasiade, A. Donici, V.A. Urechia, plus colectialuiCostacheNegri. Muzeul de Arta are 24 salipentruexpozitiipermanente, dispuse in treigalerii (Galeria de artauniversala, Galeria de artaromaneascamodernasiGaleria de artacontemporana) si are un patrimoniu artistic care insumeazapeste 6000 de opere, din care 2600 suntlucrari de pictura, aproape 2500 de graficasi 470 de sculptura.
MuzeulStiinteisiTehnicii se afla la parterulPalatului, in aripa de est, sipoartanumelemarelui savant iesean Stefan Procopiu. Infiintat in 1955, muzeul are 4 sectii: energetica, telecomunicatii, mineralogie-cristalografie, inregistrareasiredareasunetului. Primeleexponate au fostaduseprindonatiileoferite de Uzinele “TimpuriNoi”-Bucuresti, Intreprinderea “Electroaparataj”-Bucuresti, intreprinderea de reteleelectrice din Timisoara siInstitutulPolitehnic-Iasi. De asemenea, se are in vedererealizareauneisectii care sacuprinda o colectie de computere.
In afaracelorpatrumuzee, PalatulCulturii din Iasi mai are catevaelemente de interesturistic. UnuldintreeleesteSalaGotica, unde se poateadmiramozaiculcereprezinta un “bestiarum” medieval (grifoni, acvilebicefale, lei). ApoiurmeazaSalaVoievozilor, la etajul I, unde se aflaportreteledomnilorMoldoveisi ale regilorRomaniei, incepand de la DecebalsiTraian, picture realizate de pictorul Stefan Dimitrescusi de eleviisai. DupaaceeaesteSala Henri Coanda care a primitnumele de la lambriurilesistucaturilerealizate de celebrulinventator roman, dintr-un cimentinventat de el, ceimitaculoareasisunetullemnului de stejar, de undesidenumirea “bois-ciment”.
In parteadreapta se afla “Turnul de straja“, o urma a CurtiiDomnesti din Iasi, impreuna cu hrubele de sub curteaPalatului. In parteastangaexista o colectie de capitelurisialteelementearhitectonice din piatra, grupateintr-un lapidarium. In fataPalatuluiCulturii se aflastatuiaecvestra a lui Stefan cel Mareincadrata de douatunuri Krupp, trofee din timpulRazboiului de Independenta, cucerite de Regimentul de Dorobanti din Copousi donate de Regele Carol I. Statuialui Stefan cel Mare a afostrealizata la Paris de Em. Fremiet, dupaschitelelui Gheorghe Asachi, sidezvelita in 1883. Se spune ca dupaacest moment, poetulMihaiEminescu a scriscelebrapoezie “Doina” (”De la Nistru pan’ la Tisa”).
Astazi Palatul Culturii din Iasi este sediul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi si cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu.
RAPA GALBENA Numele "Rapa Galbena" sau "Esplanda Elisabeta" denumesc zona de trecere dinspre bulevardul Copou spre Gara. Zona a fost in trecut una din probleme Iasului, insa a fost transformata in monument istoric dupa amenajarea ei si transformarea intr-un loc de promenada. Rapa Galbena este inclusa pe Lista Monumentelor Istorice din 2004 si este unul dintre putinele obiective istorice a caror renovare s-a incheiat chiar mai devreme de termenul stabilit.
Nu cu foarte mult inainte de termen (2 saptamani), insa la timp ca 2007 sa gaseasca zona cu un nou aspect.Zona a purtat in trecut denumirea de "Esplanada Elisabeta". In perioada in care amenajarea punctului de trecere intre Copou si strada Garii au fost finalizate (1900), era la moda ca strazile sa poarte nume princiare. Astfel, "autoritatile au zis strazii ce venea dinspre Pacurari: "Regina Elisabeta", esplanadei "Principesa Maria" iar bulevardului spre gara "Ferdinand" (Ion Mitican, Vechi locuri si zidiri iesene, vol. I). Era modul iesenilor de a-si aminti de Casa Regala a Romaniei.
In loculactualelorcorpuri ale Universitatii "AlexandruIoanCuza" si a caminuluiAkademos, pearipastanga a esplanadei se inaltahotelulBejan. ConstructiaingineruluiGrigoreBejan era unamodernasifoartebineamplasata din punctul de vedere al peisajului. VedereacatreGara, intr-o perioada in care peparteadreapta a strazii era amenajata o gradinapublica, asigura o privelistefrumoasapentruturistiigazduiti de hotel. In plus, amplasamentul era unul central, de unde se puteaajunge cu usurinta in orice alt punct de atractie al Iasului.
Inainte de amenajare, Rapa Galbena era un loc instabil care-si tinea continuu sub amenintare "chiriasii". Aici se intalneau izvoarele care coborau de pe Copou in drumul lor spre Bahlui, iar umiditatea facea ca alunecarile de teren sa fie obisnuite.Cel care a venit cu ideea asanarii zonei a fost primarul Neculai Gane. Acesta dorea modernizarea orasului si a contractat chiar si o firma din Londra specializata in asfaltari.
Punerea in practica a ideii primarului a intampinat atat dificultati tehnice (izvoarele subterane si construirea unei canalizari speciale cu deversare in Bahlui), economice, cat si politice (schimbarile guvernamentale). Constructia a fost totusi definitivata si s-a dovedit a fi folositoare pentru noile constructii ce aveau sa apara la poalele ei (Clubul CFR, de exemplu). Terenul a fost tinut in loc, insa izvoarele au continuat sa deterioreze zidurile esplanadei.
"Esplanada cu cerdac inalt de Belvedere, balcoane, nise si monumentale scari laterale, marginite de balustrade pentru lampi electrice si statui, domina intreaga vale - lipsita de mari cladiri pe atunci- si inlesnea o incantatoare priveliste catre palatul venetian al Garii. Fantanele arteziene de la picioare si din balconasele scarilor susurau necontenit, iar stropii unui izvoras limpede salta printre pietricelele minicascadei de sub corpul central."
Universitatea “Al.I. Cuza” Se spune ca cea mai veche universitate din tara este cea de la Iasi. Oficial a fost inaugurata la 7 noiembrie 1860 de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, al carei nume il poarta in prezent. In fapt se poate spune ca la baza infiintarii acestei universitati a stat Academia Mihaileana, creata la 1834 de Mihail Sturza. Iar daca facem un arc peste timp, putem spune ca este o continuatoare simbolica a vechii Academii domnesti din Iasi, infiintata de Vasile Lupu, in 1642. Actuala cladire, imbinand stilurile baroc si clasic, a fost construita insa intre anii 1893 si 1897 dupa planurile minutioase ale arhitectului Louis Blanc. Ea a fost inaugurata de regele Carol I si regina Elisabeta.
Intrarea in Universitate se face prin Sala Pasilor Pierduti, celebra pentru picturile realizate de Sabin Balasa. Daca la inceputaveadoartreifacultati, in prezent, Universitatea “Al.I. Cuza” din Iasi se poatemandri cu 15 facultati plus o serie de colegii: Facultatea de Biologie, Facultatea de Chimie, Facultatea de Drept, Facultatea de EconomiesiAdministrareaAfacerilor, Facultatea de EducatieFizicasi Sport, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Fizica, Facultatea de GeografiesiGeologie, Facultatea de Informatica, Facultatea de Istorie, Facultatea de Litere, Facultatea de Matematica, Facultatea de Psihologie, Facultatea de TeologieOrtodoxasiFacultatea de Teologie Romano-Catolica.
La Universitatea din Iasi s-au format savanti de prestigiu cum arfi: GrigoreCobalcescu, PetruPoni, AlexandruPhilippide, Alexandru D. Xenopol, DragomirHurmuzescu, Alexandru Miller, Octav Mayer, Gheorghe Bratianu, Grigore T. Popa, Gheorghe Platon, AlexandruZubsialtii.
TREI IERARHI Manastirea "Sf. Trei Ierarhi" este cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, Vasile Lupu, o adevarata simfonie a artelor in rugaciune, construita intre anii 1637-1639. Actuala infatisare a manastirii este rezultatul lucrarilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfasurate in perioada 1882 -1904. S-a pastrat structura exterioara datorita careia manastirea este unica in cadrul arhitecturii ecleziastice romanesti. Ornamentele exterioare, care acopera edificiul in intregime si care au fost initial aurite, combina elemente turcesti, arabe, georgiene, armene si persiene cu motive arhitecturale romanesti intr-o superba dantelarie in piatra. Pot fi numarate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta.
In interiorul manastirii sunt inhumate mai multe personalitati de rang domnesc: Tudosca, prima sotie a lui Vasile Lupu, si Stefan-voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele carturar (1710-1711), precum si Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866). Langa biserica se afla Sala Gotica ce adaposteste un muzeu de arta religioasa, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria manastirii Trei Ierarhi.
GOLIA Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica Inaltarea Domnului a fost refacuta la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminata de fiul sau, Stefanita Voda. Stralucita si bogat inzestrata biserica apare ca o constructie monumentala care imbina, dupa exprimarea tarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici in vizita la 1711, trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc.
Manastireaesteinconjurata de un zidinalt, prevazut la colturi cu turleridicate in 1667 si un turn-clopotnitarefacut la 1900.TurnulGolieiare o inaltime de 30 metri. Vizitatorul care dorestesaaiba o panorama a orasuluitrebuiesaurcecele 120 de trepte. Cu bazapatrata de 5 metripelaturi, un parter, douacaturiboltite, o incapere a clopotelor, o galeriesuperioarasiterase, turnulesteunuldintresimbolurileIasilor. In prezent, turnulGolieiramaneunuldintrelocurileprivilegiate de undepelerinulpoatecontemplaorasulcelorsaptecoline.
Parcul Copou si Teiul lui Eminescu Mai sus de Universitate incepe Parcul Copou, o gradina publica in care principalul element de atractie turistica este Teiul lui Mihai Eminescu, loc in care, se spune, poetul venea deseori pentru a scrie poezii. Infiintarea parcului a avut loc sub domnia lui Mihail Sturza, in 1835. Initial locul a fost ales pe ulita Podul Verde, pe locul unde era statia de posta a orasului. Apoi, parcul a fost extins intre 1849 si 1852, iar din 1860 a fost iluminat cu felinare.
Despre Teiul lui Eminescu se spune ca este un urmas al Codrului de la Copou si ca era asa de frumos incat in momentul cand a fost amenajata gradina publica teiul a fost lasat in picioare desi nu se inscria pe axa centrala a parcului. De zeci de ani Teiul lui Eminescu este un simbol al Iasului si in acelasi timp un loc de pelerinaj pentru indragostiti. In fata Teiului se afla bustul poetului. In anii ‘80 Teiul a fost la un pas de se usca din cauza unei plombe de beton turnata in trunchiul sau lovit de trasnete si rupt de furtuni. Din fericire, printr-o minune aproape, din crengile sale au coborat radacini, pe langa plomba de beton, care s-au infipt in pamant. Dupa cum spuneaprofesorulMandacheLeucov, astfel de cazuri de radaciniadventivesuntextrem de rare.
De asemenea, langaTeiulluiEminescu se aflaMonumentulLegilorConstitutionale, cunoscutsi ca Obelisculleilor, realizat de MihailSingurov, in 1834, dupa un proiect al luiGh. Asachi. Monumentuleste format dintr-o coloana de piatra, inalta de 15 metri, care se sprijinapespatele a 4 lei, simbolizandcelepatruputerieuropenece au recunoscutindependentaTarilorRomane.Tot in Parcul Copou se mai afla Muzeul “Mihai Eminescu”, inaugurat in 1990, si Casa de Cultura a Municipiului “Mihai Ursachi”.
