Temeiuri contractuale

1. Temeiuri contractuale

2. CLASIFICAREA CONTRACTELOR CONTRACTULreprezintă acordul de voinţă între două sau mai multe persoane , încheiat în scopul producerii unor efecte juridice (Cf. art. 942 C civ. ). Criteriile de clasificare a contractelor. În literatura juridică au fost concretizate următoarele criterii de clasificare a contractelor : a) după manifestarea de voinţă a persoanelor; b) în funcţie de modul de formare a contractelor ; c) după modul în care se echivalează prestaţia unei părţi ; d) după modul de executare ; e) în funcţie de reglementarea legală ; f) în funcţie de caracterul contractelor; g) în funcţie de clauzele contractului;

3. A) După manifestarea de voinţă a persoanelor distingem: sunt acele contracte în care numai una dintre părţi îşi asumă obligaţii. Unilaterale CONTRACTE Bilaterale daunaştere la obligaţii reciproce între părţi.

4. B) În funcţie de modul de formare a contractelor distingem: sunt acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor , simpla lor manifestare de voinţă. consensuale reale se bazează pe consimţământul părţilor , dar pe lângă acordul de voinţă este necesară şi remiterea bunului ( a obiectului contractului ) Contracte solemne acele contracte care necesită pe lângă acordul de voinţă al părţilor şi îndeplinirea unor forme solemne , prevăzute de lege.

5. C) După modul în care se echivalează prestaţia unei părţi distingem: COMUTATIV - unde prestaţia părţilor este de la bun început cunoscută . Cu titluoneros ALEATORIU- este implicat riscul, intinderea partilor ne fiind cunoscuta de la bun inceput, deoarece depinde de un eveniment viitor incert. CONTRACTE Cu titlugratuit CONTRACTE DEZINTERESATE

6. D) După modul de executare avem: cu executare imediata (intr-un singur moment) CONTRACTE cu executare succesivă (prestări periodice)

7. E) În funcţie de reglementarea legală distingem: NUMITE acele contracte ce corespund unei operaţiuni juridice determinate şi care sunt nominalizate în legislaţia civilă . CONTRACTE NENUMITE acele contracte care sunt nominalizate , ca figuri juridice distincte , în legislaţie .

8. F) În funcţie de caracterul contractelor CONTRACTE PRINCIPALE acele contracte care au o existenţă de-sine-stătătoare şi a căror soartă nu este legată de aceea a altor contracte încheiate de părţi. ACCESORII însoţesc unele contracte principale, de a căror soartă depind.

9. G) În funcţie de clauzele contractului distingem: CONTRACTUL DE ADEZIUNE – în care una dintre părţi să aibă doar posibilitatea de a adera la clauzele contractuale ale celeilalte părţi.

10. Încheierea contractelor

11. Pentru a încheia un contract sunt necesare: Oferta de acontractaeste propunerea unei persoane făcutăalteipersoane dea încheia un anumit contract. Acceptarea oferteieste exprimareade către destinataruleiaacordului de voinţăcu privire lapropunereafăcută. Întâlnirea dintre oferta de a contracta şi acceptarea ofertei reprezintă realizarea manifestării de voinţă (momentul încheierii contractului).

12. Încheiereacontractelor are la bază • principiul libertăţii contractualesau • alautonomiei de voinţă. • Părţile îşi manifestăliber voinţa în cepriveşte încheierea, modificarea, transmitereaşi stingerea unor drepturişiobligaţii. • Părţile contractului comercial sunt libere săaleagăcu cine contracteazăşi care este întinderea drepturilor şiobligaţiilor. • Înanumite situaţii libertatea alegerii cocontractantului este limitatăde regulile comerţului.

13. Condiţiile esenţiale pentru formarea contractelor comerciale sunt aceleaşi cu ale contractelor civile: • Capacitateade a contracta; • Consimţământulvalabilalpărţii care se obligă; • Unobiect determinat; • O cauză licită.

14. Încheierea contractelor implică 3 efecte: • Naşterea drepturilor şi obligaţiilor părtilor contractante; • Modificarea drepturilor şi obligaţiilor părtilor contractante; • Stingerea drepturilor şi obligaţiilor părtilor contractante.

15. Acesteefectedaunaştere unor principii. Principiile efectelor actului juridic civil sunt regulile de drept care arată cum şi faţă de cine se produc aceste efecte. Principiul forţei obligatorii a contractelor; Principiul relativităţii efectelor faţă de terţi; Principiul efectelor specifice contractului bilateral.

16. EXCEPŢIA DE NEEXECUTARE A CONTRACTULUI Condiţii pentru invocarea excepţiei: 1. Obligaţiile reciproce trebuie să izvorască din acelaşi contract; 2. Din partea celuilalt cocontractant să existe chiar şi o neexecutare parţială a obligaţiei dar să fie suficient de importantă ca parte a obligaţiei respective; 3. Neexecutarea să nu se datoreze culpei( vinei) celui care invocă excepţia de neexecutare care împiedică cealalata parte să îşi execute obligatia; 4. Părţile să nu fi convenit ca cele două obligaţii să nu se execute simultan; 5. Nu se cere ca debitorul să fi fost pus în intarziere; 6. Excepţia se invocă direct între părţi fără a fi nevoie de intervenţia instanţei de judecată. Prin excepţia de neexecutare a contractului se înţelege un mijloc de apărare al părţii căreia ise cere să îşi execute obligaţia asumată printr-un contract ,fără ca partea cealaltă să îşi fi executat propria obligaţie contractuală.

17. Condiţiile exercitării acţiunii în rezoluţiune Pentru admiterea acţiunii având că obiect rezoluţiunea unui contract se cer îndeplinite următoarele condiţii: - una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile sale; - neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia. Dacă neexecutare s-a datorat unei cauze fortuite, independente de voinţa debitorului, nu se va pune problemă rezoluţiunii, ci aceea a riscului contractului; - debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condiţiile prevăzute de lege. Punerea în întârziere este foarte importantă, pentru a putea dovedi refuzul de executare a obligaţiilor de către cealaltă parte contractantă. Instanţa judecătorească, constatând îndeplinirea acestor condiţii, urmează să se pronunţe asupra rezoluţiunii contractului. REZOLUŢIUNEA ŞI REZILIEREA CONTRACTULUI Prin rezoluţiune se înţelege desfiinţarea, pe cale judiciară sau convenţională, a contractului sinalagmatic cu executare imediată, în cazul în care nu se îndeplinesc, în mod culpabil, obligaţiile asumate prin convenţie, desfiinţare care produce efecte retroactive. Rezilierea este specifică contractelor cu executare succesivă.

18. RISCUL CONTRACTULUI Riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat. Temeiul juridic al acestei reguli se află în reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor, fiind un efect specific al contractelor sinalagmatice

19. Încetarea contractului Contractele încetează atunci când părţile şi-au stins obligaţiile. Aceste obligaţii se pot stinge prin: Încetarea de drept (compensaţia) Darea în plată Confuziunea Realizarea creanţelor:

20. Nerealizarea creanţelor: Imposibilitatea de executare Remiterea de datorie (iertarea de datorie) Prescripţia extinctivă Decesul uneia dintre părţi