1 / 47

HIDROSFERA

HIDROSFERA. Caractere generale. Hidrosfera-invelisul de apa al Pamantului Apa estre raspandita la suprafata P atmosfera, in sol in porii si fisurile rocilor, in costitutia organiselor vii Apa pe Terra se afla in toate starile lichida in mari , oceane, apa subterana, lacuri,

sulwyn
Download Presentation

HIDROSFERA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. HIDROSFERA Caractere generale

  2. Hidrosfera-invelisul de apa al Pamantului Apa estre raspandita la suprafata P atmosfera, in sol in porii si fisurile rocilor, in costitutia organiselor vii Apa pe Terra se afla in toate starile lichida in mari , oceane, apa subterana, lacuri, rauri, nori Solida in Gheata zapada gazoasa in atmosfera (vapori)

  3. CIRCUITUL APEI IN NATURA Circuitul inchis al apei pe Glob; in urma evaporarii si condensarii succesive,apa trece prin dif. stari si ia forme variate (pp,apa oc,apa de supr, apa subterana)

  4. Raspandirea apei pe Terra

  5. S Pamantului: 510 100 000 km2. Uscatul 148 800 000 km2 (29.2%) Oceanul Planetar 361 300 000 km2 (70.8%). Uscatul si apa sunt inegal repartizate pe suprafata P: uscatul predomina intre 45° N si 70° N intre 70° S si Polul Sud Pe restul suprafetei Terrei predomina apa In emisfera nordica oceanul ocupa 61% In emisfera sudica 81%. In emisfera oceanica oceanul ocupa 91%.

  6. Distributia apei si a uscatului, dupa latitudine (%)

  7. I. Emisfera continentala • II. Emisfera oceanica

  8. Emisfera continentala • ½ Terrei cu cea mai mare extindere a uscatului. • polul: Europa,Ins Dumet, estuarul Loire, langa Nantes, Franta la 47°13′N, 1°32′W • Cuprinde7/ 8 din uscatul Terrei incluzand Europa, Africa, N America, cea mai mare parte a Asiei si Americii de S • Desi cuprinde cea mai mare parte a uscatului globului, in emisfera continentala raportul apa uscat este tot in favoarea apei

  9. Emisfera oceanica • ½ Terrei cu cea mai mare intindere de apa • polul: un punct in Oc. Pacific, langa Noua Zeelanda, la 47°13′S, 178°28′E • cupride doar 1/8 din uscatul Terrei:Australia, New Zealand, Antarctica, o mica parte din Asia de SE, sudul Americii de S. • Cea mai mare parte a oc. Pacific si Indian se afla in emisfera oceanica

  10. 5: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic, Austral • 4: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic • 3: Pacific, Atlantic, Indian • 1:Oceanul Planetar

  11. ELEMENTE DE OCEANOGRAFIE

  12. OCEANELE SI MARILE Cele 5 oc. se afla in legatura unul cu altul, formind un singur ocean, OC PLANETAR Oc Planetar: 97, 1% din vol. hidrosferei Desfasurata in mod uniform pe toata suprf. P apa din Oc Pl ar avea o grosime de 2700m

  13. Oc Arctic Oc Pacific Oc Atlantic Oc Pacific Oc Indian O c. A u s t r a l

  14. Formarea si evolutia oceanelor este o consecinta a dinamicii placilor tectonice

  15. Forma tarmurilor, relieful submarin, curentii oceanici, mareele, circulatia atmosferica sunt criteriile dupa care Oceanul Planetar se divide in 5 oceane: Pacific, Atlantic, Indian Arctic Austral(Sudic). Diviziunile Oc. Planetar

  16. 5: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic, Austral • 4: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic • 3: Pacific, Atlantic, Indian • 1:Oceanul Planetar

  17. Numele “PACIFIC” a fost dat de Magellan; • -50% din Oc Plnetar; • -30% din supr. P; • -inconjurat de “Cercul de Foc”

  18. Clasificarea marilordupa pozitia in raport cu uscatul

  19. List of seas (by ocean)

  20. Marile mediterane (intercontinentale)

  21. Marile mediterane ale Oceanulul Atlantic Maarea Mediterana(M. Eurafricana; Mediterana Europeana) este u complex de mari intre Europa si Africa Include M. Neagra M. Azov, M. Egee M Marmara. M. Mediterana Americana:complexul de mari dintre Am. N si Am. S Golful Mexic M. Caraibilor G. Baffin

  22. Marile mediterane ale Oc Indian G. Persic M. Rosie

  23. Mediterana Asiatica /Australiana :complexul de mari interinsulare intre oc. Indian si Pacific : Cuprinsa intre Ins. Sunde si Ins Filipine: M. Banda M. Sulu M. Sulawesi M. Java M. Celebes etc

  24. aflate la marginea oceanelor , cu care comunica larg;frecvent au forma de golfuri deschise. Mari deschise – se deosebesc de restul oceanului doar prin adancimea mai mica: M Arabiei, G. Bengal, G. Guineea, M Ross Mari semiinchise –au o comunicare mai ingusta cu oceanul de care le separa insule sau peninsule: M.Nordului, G. Baffin, M. Alba Mari interinsulare – cu deschidere spre ocean prin spatiile dintre insule: M. Java, M Arafura, M Molucelor Mari marginase:

  25. Marginal seas of the Pacific Ocean: • The Bering Sea (separated by the Aleutian Islands) • The Sea of Japan (by the Japanese Archipelago) • The Sea of Okhotsk (by the Kurile Islands) • The South China Sea (by the Philippines) • The East China Sea (by the Ryukyu Islands) • The Yellow Sea (by the Korean Peninsula) • The Philippine Sea (by the Ogasawara Islands, the Mariana Islands, and Palau) • The Coral Sea (by the Solomon Islands and Vanuatu) • The Tasman Sea (by New Zealand

  26. Marginal seas of the Atlantic Ocean: • The North Sea (separated by Great Britain) • The Irish Sea (by Ireland) • The Norwegian Sea (by Iceland, the Faroe Islands and Shetland) • The Scotia Sea (by the Falkland Islands, South Georgia, and the South Sandwich Islands)

  27. Marginal seas of the Indian Ocean: • The Andaman Sea (separated by the Andaman and Nicobar Islands) • The Java Sea (separated by the Greater Sunda Islands)

  28. Marginal seas of the Arctic Ocean: • The Laptev Sea (separated by the Severnaya Zemlya and the New Siberian Islands) • The Chukchi Sea (separated by Wrangel Island)

  29. Proprietatile apelor oceanice Salinitatea Temperatura Densitatea Culoarea

  30. 1. SALINITATEA

  31. Salinitatea: concentratia de saruri dizolvate in apa oceanului (g/l; ‰) Salinitatea medie=35‰ (35 g saruri/ 1l apa oceanica) Variaza in functie de clima volumul de apa dulce adus de rauri temperatura curenti oceanici ghetari (apa dulce) Densitatea apei adancime

  32. Compozitia apei de mare

  33. Salinitate mica Climatul ecuatorial cu pp bogate: 34‰ Climatul polar cu evaporare redusa; aport de apa dulce din topirea calotelor si icebergurilor Salinitate medie: Climatul temperat:35 ‰ Salinitate mare Climatele aride cu evapotranspiratie mare si pp reduse: 39-42‰ Valoarea maxima a salinitatii Oc. Planetar sew inregistreaza in M. Rosie G. Persic Variatia salinitatii la suprafata oceanului

  34. Salinitatea la suprafata Oc. Planetar. Valori medii anuale

  35. Salinitatea creste odata cu adancimea explicatie apa mai sarata are densitate mai mare si se lasa la fund apa mai putin sarata are densitate mai mica si ramane la cuprafata In marile inchise continentale diferentele sunt mari ex M Neagra la supr: 17-18‰ la 200m: 21-22 ‰ la 2000m: 24 ‰ Variatia salinitatii cu adancimea

  36. Este consecinta procesului de incalzire determinat de radiatia solara directe depinde de unghiul de incidenta al rad. sol cu supr. oceanului este influentata de vanturi curenti oceanici calzi reci Variatia temperaturii cu latitudinea cu adancimea 2 TEMPERATURA

More Related