330 likes | 527 Views
Cunoa ş terea De sine. Prof . Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bac ă u. Sumar. 1.La ce serve ş te cunoa ş terea de sine? 2.Cum se ajunge la formarea imaginii de sine, l a autocunoa ş tere ? 3.Tipuri fizice ş i tr ă s ă turi pshice corespunz ă toare
E N D
Cunoaşterea De sine Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău
Sumar 1.La ce serveştecunoaşterea de sine? 2.Cum se ajunge la formareaimaginii de sine, la autocunoaştere? 3.Tipuri fiziceşitrăsăturipshicecorespunzătoare 4.Tipuri temperamentale 5. Trăsături de caracter 6. Condiţii ale automodelării 7.Cugetăridesprecunoaşterea de sine, stăpânirea de sine, depăşirea de sine
La ce serveşte cunoaşterea de sine?
Răspunsuriposibile: • pentru a alegecorecttipul de şcoalăşiapoiprofesiunea; • pentru a puteacompensauneleînsuşirisaucapacităţiaflateîn deficit, prin altele: o bunămemoriepoatecompensa, de exemplu, până la un punct, inteligenţa etc.; • pentru a puteaînvingesaucorectauneledeficienţe prinexerciţiutreptatşi sistematic (de exemplu, timiditateasauemotivitateatrebuieînvinse lăsându-ne antrenaţiîn activitateacolectivului, prinacceptareaunorsarcini gradate etc.)
Cum se ajunge la formarea imaginii de sine, la autocunoaştere?
Răspunsuri: • din curbareuşitelorşi eşecurilorînregistrate de-a lungultimpului , în diverse activităţi, mai ales la învăţătură (deci, din fapte); • princomparaţie cu alţii din jurul tău sau din literatură; • luând act de părereasau de aprecierilealtora, de bunăcredinţă. Ignorarea păreriialtora nu duce la nimic bun. Printrealtele, duce la supraapreciere, la ignoranţă; • princhestionaresauteste, princunoaştereaunortipuri (modele) stabilite de cercetare. “O imagine de sine bazatăpeiluziidevinesursă de marinemulţumiri, chiar de conflicte (elevul se vedemereu<persecutat>), relaţiile cu cei din jurfiinddenaturate. În cazulnecunoaşterii de sine pot apărea neîncredere, timiditate, modestieexagerată” (SilvestruPatiţa, “Dincolo de oglindă”)
Picnic (mijlociu, plus de greutate, gâtulscurt) : vioiciune, mobilitate, optimism, umor, spirit practic, o anumităsuperficialitateîn relaţiilesociale, înclinaţiespreconcesiişicompromisuri; • Astenic (corp lung şi slab, greutateinferioarăceleinormale, mâinişi picioareprea lungi şi subţiri, sistemososşi muscular firav) : interiorizare, meticulozitateextremă, deosebitsimţ al onoarei, ambiţie, acuzândadesea un sentiment de inferioritate; • Atletic (bine proporţionatşidezvoltat) : consum mare de energie, echilibruemoţional, încredereîn sine, autoaprecieremaicorectă etc.
Coleric: impulsiv, nestăpânit, uneoriagresiv, cu emoţii intense şi explozive, fire deschisă;în activitatealterneazămuncaintensă cu delăsarea;incapabil sădesfăşoaremunci de migală;tendinţă de dominare, înclinaţiespreexagerareşistări de alarmă; îi place săopunărezistenţă; • Sangvinic :energic, vioi, cu un ritm rapid în activitate, impresionabil, prezintăsentimente <de suprafaţă>; estevesel, vorbăreţ; se decide şi se adaptează rapid, fire comunicativă;îşi menţinerezistenţa şiechilibrulpsihicîn situaţii dificile, suportă <fărăcriză> insuccesele;
Flegmatic: calm, echilibratemoţional, sentimentedurabileşi reţinute, gândeşteşi acţioneazăcumpătat, cu greupoate fi scos din starealui; capabil de munci de migală; înclinatspreordineextremă, capacitate de muncăîndelungatăşitenace; • Melancolic: capacitate de lucruredusă, nu esterezistent;sensibilitate acută, puternicafectat de insucces, prudenţăexageratăîn situaţii noi; închidereîn sine (deci nu se adaptează uşor) şiîn plan imaginar, sentimente de durată, dependenţă;capabil de munci de fineţe şi acţiuni de migală, cu preţulepuizăriirapide. • Notă: În practică (realitate), celemaimultetipurisuntcombinate.
Test de analiză a temperamentuluipentrueleviipeste 10 ani. În tabelul de maijos, notaţi cu “xx” încadrareaceamaisigură, iar cu “x” clasificareaapropiată. Este indicat săîncercaţi prima datăîncadrareaunuiprietenapropiat, apoipersoanaproprie.
Trăsăturilede caracterse fundamenteazăîn cursuladolescenţei. Pentruapreciereacaracteruluipropriusau al prietenilor, recomandăm o listă de atribute, aşezateîntr-un tabel de perechi de contrarii. • Instrucţiuni: Uniţiprintr-o liniefrântănoteleîncercuite care vi se potrivescşi vă daţiseama,aproximativ, de profilulcaracteruluipropriu. Exemplu de apreciere: perechea conştiincios-superficial prezintăurmătoareagradaţie: foarte conştiincios (10), conştiincios (8), maipuţin conştiincios (6), superficial saudeloc conştiincios (4). • Nu uitaţi să fiţisinceri! • Nu abuzaţi de notele de mijloc. Procedaţi cu simţ de răspundere.
Condiţii biologice (sănătate) : “Menssana in corporesano”; • Condiţii psihice : inteligenţa (abstractă, practică, socială); ereditatea (favorabilăsaunefavorabilă); memoria (“repetitio mater studiorumest”;voinţa. Observaţii: 1. În legătură cu memoria ,cercetarea a stabilit cănerepetareaunui material timp de şaselunipermite păstrareadoar a 38% din datele sale. Prinrepetare, se păstrează circa 60%; 2.În legătură cu voinţa,însuşirile negative sunt: reveria, adicălipsaspiritului critic; apatia(lipsa de simţire); abulia (lipsa totală devoinţă); încăpăţânarea, negativismul, sugestibilitatea(lipsa de atitudine personală), blazarea (plictiseala). • Condiţii socio-culturale: atmosferăprielnicămuncii, stimulentemateriale; să aibăcunoştinţe de bază din domeniileesenţiale ale vieţii; săposedemetode de studiere, săcitească; capacitate de organizare a lucrului; implicareîn mass-media, frecventareainstituţiilorculturale etc.
Cugetăridespre cunoaşterea de sine, stăpânireade sine, depăşireade sine
“Cândte laudăcinevaascult-o , numailaudaceţi-o aducitu n-o asculta”. (MihaiEminescu) • “Fericiţicei care nu-şiirosesc viaţa , căci alta nu-i”. (Vasile Pârvan) • “Soartaestescuzacelorslabişi opera celortari. Destinul se discută, nu se execută”. (NicolaeTitulescu) • “…nu suntniciodatămulţumit. Niciodată. Dacă s-arîntâmplacaîntr-o zi săfiu total mulţumit, aşîncetapedată sămaicompunpentru a eternizaaceastă clipăminunată” . (George Enescu) • “Sfatulpe care-l dauestecuprinsîn următoarelepuncte: 1. Cunoaşte-ţiposibilităţileproprii; 2. Munceşteraţional; 3. Dezvoltăîn tine autocontrolul” . (George Enescu) • “Omule, aitoată viaţa şcolarpe care niciodată nu trebuie să-l pierzi din ochi: tuînsuţi”. (NicolaeIorga) • Poţizburapearipilealtuia, dar nu cu ele”. (NicolaeIorga)
“Cunoaşte-tepe tine însuţi” . (Socrate) • “Încrede-teîn nobleţea de caractermaimultdecât în jurământ. Nu minţi niciodată. Urmăreştescopuridemne. Nu lega uşor prieteniişipecelevechi nu le renega. Învaţă săasculţişi dupăaceea săcomanzi. Cânddai un sfatcuiva săfii cât maifolositor, nu cât maiplăcut. Nu teîntovărăşi cu cei răi. Respectăpe părinţi” . (Solon) • “O mare greşeală sătecrezimaimultdecât eşti, ori săte preţuieştimaimult decât faci” (Goethe) • “Celmai bun lucru de a învăţa sătecunoştie săîncerci a-iînţelegepeceilalţi” (André Gide) • “Cine nu se poatestăpânipe sine, cum săstăpâneascăpealtul?” (Proverb românesc) • “Prostulse cunoaşte dupăşasecusururi: se supără din senin, vorbeşte fără noimă, se încredeîn necunoscuţi, întreabă de lucruri care nu-l privesc, răspundealandalaşi nu poatedeosebiprietenul de duşmani”. (Proverb arab)
Bibliografie 1.Cosma, T., Ora de dirigenţieîn gimnaziu, Editura “Plumb”, Bacău, 1994 2.Lemeni,G., Porumb,M., Consiliere şi orientare. Activităţi pentru clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj, 2011 3.Puia,M.,Comşa,F.,M.,Îndrumar de dirigenţie, EdituraNiculescu, Bucureşti, 2007 4.www.google.ro: imagini