820 likes | 2.07k Views
Sistemul digestiv. Alcatuit din tub digestiv ?i organe asociateTubul digestiv Segmente: cav. bucala, faringe, esofag, intestin sub?ire ?i gros, canal anal;Perete lumen;Organe asociate:Organele din cav. bucala ? limba, din?iGlande anexe: salivare, pacreas, ficat, vezica biliara. Cavitatea buc
E N D
1. Cavitatea bucala,faringele ?i esofagul
2. Sistemul digestiv Alcatuit din tub digestiv ?i organe asociate
Tubul digestiv
Segmente: cav. bucala, faringe, esofag, intestin sub?ire ?i gros, canal anal;
Perete + lumen;
Organe asociate:
Organele din cav. bucala limba, din?i
Glande anexe: salivare, pacreas, ficat, vezica biliara
3. Cavitatea bucala repere anatomice Structura generala:
Vestibul
Arcade dentare
Dinti
Cavitate bucala propriu-zisa
Tavan (palat dur si moale)
Podea (planseu)
Limba
Istm buco-faringian
4. Structura histologica generala Mucoasa orala
Epiteliu: pavimentos stratificat ne- , para- sau (orto-)keratinizat
Membrana bazala
Lamina propria: tesut conjuctiv lax sau dens semiordonat
Submucoasa: tesut conjunctiv cu gl. salivare minore si/sau tes. adipos
5. Structura histologica generala Musculara: fibre musculare striate
Structuri subiacente (profunde): os, piele, mucoasa respiratorie
6. Varietati de mucoasa orala Mucoasa de acoperire
Mucoasa masticatorie
Mucoasa specializata
7. Mucoasa de acoperire Localizare
obraji
buze
mucoasa alveolara
planseul bucal
fata ventrala a limbii
palatul moale
8. Mucoasa de acoperire continuare Mucoasa:
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat, gros, cu 3 straturi celulare:
stratul celulelor bazale
strat intermediar (spinos)
strat superficial
Epiteliul se descuameaza ?i se înnoie?te la aprox. 12 zile
Alte tipuri celulare:
melanocite în stratul bazal
celule Langerhans
celule Merkel (neuroendocrine?, citoplasma clara)
limfocite intraepiteliale
Membrana bazala
9. Mucoasa de acoperire continuare Lamina propria:
tesut conjunctiv lax cu:
vase sangvine si limfatice
terminatii nervoase libere si corp. Meissner
papile:
rare si putin adânci, cu exceptia mucoasei alveolare
10. Mucoasa de acoperire continuare Submucoasa:
tesut conjunctiv lax:
fascicule de fibre de colagen
fibre elastice
glande salivare minore:
buze, limba, obraji, palat moale
tubuloacinare; seroase, mucoase, mixte
vase de sânge, nervi
lipseste pe fata ventrala a limbii
11. Palat moale, col. HE
12. Mucoasa masticatorie Localizare
gingii ?i palatul dur
Mucoasa:
Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat (palatul dur) sau parakeratinizat (gingii)
Ep. pavimentos stratificat parakeratinizat
stratul celulelor bazale
strat spinos
strat granular (minim)
strat superficial nuclei prezen?i
13. Mucoasa masticatorie continuare Lamina propria:
strat papilar:
papile tes. conjunctiv profunde si dese
vase sangvine, teminatii nervoase libere, corpusculi Meissner
strat reticular:
tesut conjunctiv dens semiordonat
la nivelul gingiilor fibrele de colagen se continua cu cele din periost
14. Mucoasa masticatorie continuare Submucoasa:
prezenta numai la nivelul palatului dur
anterior - tesut adipos
posterior glande salivare minore ce se continua în palatul moale
15. Palat dur, col. HE, ob. 40x
16. Mucoasa specializata Localizare:
fata dorsala a limbii
prezinta papile si muguri gustativi
17. Buzele Ax musculo-conjunctiv:
fibre musculare striate mm. orbiculari ai buzelor
glande salivare minore
adipocite
vase sangvine si fibre nervoase
toate incluse în tesut conjunctiv
18. Buzele - continuare Fata externa:
piele - ep. pavimentos stratificat keratinizat, foliculi pilosi, glande sebacee, glande sudoripare
la comisuri granulele Fox-Fordyce
19. Buzele - continuare Fata interna
mucoasa orala de acoperire
Rosul buzelor (vermillion)
ep. pavimentos stratificat keratinizat subtire
retea vasculara bogata
20. Buza, col. HE
21. Obrajii Fata externa: piele
Fata interna: mucoasa orala de acoperire
submucoasa numeroase gl. salivare
tesut adipos, uneori sub forma de lobuli bula grasoasa Bichat
aderenta la musculatura buccinatorie prin tesut conjunctiv neordonat
22. Obrajii - continuare Organul juxtaoral Chievitz:
localizat în spatiul bucotemporal, medial de ramul ascendent mandibular
insule de celule epiteliale cu aspect scuamos într-o stroma conjunctiva densa, cu terminatii nervoase libere
functii presupuse: neuroendocrine, senzoriale
23. Organul juxtaoral Chievitz
24. Palatul si uvula Palatul dur:
acoperit de mucoasa masticatorie cu falduri fixe.
posterior, glande salivare mucoase
Palat moale:
versant bucal cu EPSNK
versant faringian cu epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat (respirator)
ax cu fibre musculare striate
Uvula
similara histologic palatului moale
25. Palatul dur, moale ?i uvula
26. Limba Ax muscular:
fibre musculare striate perpendiculare unele pe celelalte
apartin muschilor extrinseci (genioglos, hioglos) si intrinseci (m. lingual)
alterneaza cu glande salivare minore, celule adipoase, numeroase vase sangvine, fibre nervoase
Fata ventrala:
mucoasa orala de acoperire,
Fata dorsala:
mucoasa specializata
27. Limba, col HE, ob. 4x
28. Limba fata dorsala Repere anatomice:
baza, separata prin
V-ul lingual (sulcus terminalis) de
corpul si vârful limbii
foramen cecum vestigiu al canalului tireoglos
29. Limba fata dorsala Baza limbii (posterior):
EPSNK
cripte
amigdale linguale: tesut limfoid difuz si folicular, proemina la suprafata
foramen cecum
30. Limba mucoasa specializata Fata dorsala: papile linguale
Proeminente cu ax tes. conjunctiv
Tipuri morfologice:
filiforme
fungiforme
foliate
circumvalate
31. Limba papilele linguale P. filiforme
Numeroase, ascutite
Acoperite de EPSK
Nu prezinta muguri gustativi
32. Limba papilele linguale P. fungiforme
Izolat, printre p. filiforme
Ax bogat vascularizat
Rari muguri gustativi
33. Limba papilele linguale P. foliate
Pe marginile limbii, perpendiculare pe axul lung
Ax bogat vascularizat
Contin muguri gustativi, mai numerosi la tineri
34. Limba papilele linguale P. circumvalate
8 -12 la nivelul V-ului
0,1 0,2 cm diametru
Înconjurate de un sant profund (vallum)
Glande von Ebner
Contin numerosi muguri gustativi, pe versantul lateral
35. Mugurii gustativi Formatiuni ovoidale 80 x 50 mm
Por gustativ
Celule:
senzoriale (neuroepiteliale)
de sustinere
bazale
36. Mugurii gustativi continuare Localizare:
Cei mai numerosi în papilele circumvalate (~250 / papila)
P. fungiforme, p. foliate
Arcul glosopalatin, palatul moale
Fata posterioara a epiglotei
Peretele posterior faringian
Inervatie senzoriala
Filete nervoase din n. cranieni VII si IX
Plexuri subgemale, perigemale si intragemale
37. Mugurii gustativi continuare Functie: perceptia gusturilor
acru (acid)
sarat
dulce
amar
umami
38. Inervatia limbii Motorie: n. hipoglos (XII)
Senzitiva generala:
2/3 anterioare n. V
1/3 posterioara n.IX
Senzoriala:
2/3 anterioare n. VII
1/3 posterioara n.IX
39. Dintii Dentitie deciduala:
20 dinti
2i, 1c, 2m
Dentitie definitiva:
32 dinti
2i, 1c, 2 pm, 3m
40. Dintele structura generala
41. Pulpa dintelui Pulpa dintelui
Tes. conjunctiv tânar (mezenchimal), cu origine în papila dentara
celule stelate, cu prelungiri
alte celule: limfocite, plasmocite, macrofage, eozinofile
substanta fundamentala PAS+, gelatinoasa
vase sangvine si fibre nervoase din ggl. gasserian (cu ramuri în vecinatatea odontoblastelor)
spatiul Weil: zona acelulara, strabatuta de fasc. colagen (von Korff) ce patrund în dentina
odontoblaste adiacent dentinei
42. Dentina Componenta anorganica (70%)
Cristale de hidroxiapatita
Linii incrementale von Ebner (subtiri), Owen (groase)
Tubuli dentinali (canaliculi Tomes) con?in procese Tomes ?i f. nervoase amielinice
Spatii Czermak (interglobulare)
Componenta organica (30%)
Matrice extracelulara (colagen, GAG)
Celule: odontoblaste
46. Dentina - continuare Odontoblaste
Secreta predentina matricea organica
Un strat ce margineste dentina, cel. unite prin jonctiuni intercelulare
47. Dentina - continuare Odontoblaste
Corp celular cilindric, cu granule secretorii, corpii abac
Procese odontoblastice apicale (fibre Tomes): cu microtubuli, microfilamente, granule de secretie
48. Smaltul Componenta anorganica (98%)
Cristale de hidroxiapatita
Cea mai dura substanta din organism
Compus din prisme adamantine si substanta interprismatica
Liniile Retzius - mineralizare
49. Smaltul
53. Smaltul - continuare Componenta organica (2%): matrice extracelulara
Proteine specifice smaltului:
amelogenina (numai în smaltul în formare)
enameline +proteaze
proteinele tufelor
Produsa de adamantoblaste (enameloblaste) în cursul histogenezei dintelui
54. Histogeneza dintelui faza de mugure dentar
55. Periodontiul Cement
Ligamentul alveolo-dentar
Osul alveolar
Gingia
56. Cementul Cement
substanta similara osului:
componenta anorganica (40-50%)
componenta organica
tipuri:
acelular
celular: cementocite în cementoplaste
nu este vascularizat
nu formeaza sist. Havers
57. Ligamentul periodontal Tesut conjunctiv dens
fibre colagen ce solidarizeaza cementul de periost
fibre oxitalanice
fibroblaste
Tesut conjunctiv lax:
grupat în insule
bine vascularizat (asigura si nutritia cementului)
58. Ligamentul periodontal - continuare Insule epiteliale Malassez
Functii lig. periodontal
ancorare, suport, mobilitate
remodelare os
nutritie cement
proprioceptie
59. Alveola dentara Os alveolar
compact: insertia lig. periodontal
spongios
Os de sustinere
în profunzime
os lamelar
60. Gingia Mucoasa orala masticatorie
EPS(P)K
Sant gingival
Membrana bazala se ataseaza de smalt = dispozitiv de atasare epiteliala (epiteliu jonc?ional)
61. Faringele
62. Nazofaringele Repere anatomice:
coane nazale
palat moale
orif. faringeal al trompei Eustachio
reces faringian
63. Nazofaringe - histologie Mucoasa
Epiteliu respirator (pseudostratificat cilindric ciliat) por?iunea superioara (coane, tavan)
Ep. pavimentos stratificat nekeratinizat por?iunea inferioara, partea ant. a pere?ilor laterali
Por?iuni cu zone alternante de ER ?i EP
Trecere brusca între cele doua tipuri de epiteliu, sau epiteliu intermediar
64. Nazofaringe - histologie Submucoasa
?esut conjuctiv bogat în colagen
Numeroase glande seromucoase
?esut limfoid: amigdala faingiana, amigdala tubara,
Planul profund: oase craniene, fa?a orala a valului palatin
65. Oro- ?i hipofaringe Repere anatomice:
perete posterior
epiglota
pere?i laterali (amigd. palatina)
sinus piriform
66. Oro- ?i hipofaringe - histologie Mucoasa
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat
Lamina propria - fibre elastice
Submucoasa
glande seromucoase
?. limfoid: amigdala palatina
Plan muscular m. faringieni longitudinal ?i constrictor (m. stria?i)
68. Epiglota
69. Structura generala a tubului digestiv Stratigrafia peretelui - 4 tunici:
Mucoasa
Submucoasa
Tunica musculara
Adventi?ie / seroasa
71. Mucoasa Func?ii:
Secre?ie: enzime, HCl, mucus, anticorpi
Absorb?ie: compu?i metabolici, apa, vitamine, electroli?i, etc
Bariera
Protec?ie imuna
72. Mucoasa Epiteliul de acoperire:
De la stomac la colon: simplu cilindric
Esofag, rect: pavimentos stratificat nekeratinizat
Lamina propria/ corion:
tesut conjunctiv lax, vase sanguine si limfatice, terminatii nervoase
glande
tesut limfoid
Muscularis mucosa:
tesut muscular neted organizat in: strat intern - circular, strat extern - longitudinal
73. Submucoasa Tesut conjunctiv dens cu numeroase vase sanguine si limfatice
Poate contine glande (esofag, duoden)
Plexuri nervoase plex Meissner
?esut limfoid
74. Tunica musculara Fibre musculare striate: partea superioara a esofagului, sfincter anal extern
Fibre musculare netede: restul tubului digestiv
Strat intern circular
Strat extern longitudinal
Plex mienteric Auerbach - neuroni intre straturile de fibre musculare netede
Stomacul are in plus un strat oblic intern
Sfinctere: cardial, piloric, valva ileocecala, anal intern
75. Tunica externa Seroasa sau adventi?ie
Adventi?ie - tesut conjunctiv lax bogat in vase sanguine si limfatice
esofag toracic, rect, organele fixate la peretele posterior al abdomenului
Seroasa - tesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu în restul tubului digestiv
mezoteliul - epiteliu pavimentos simplu
76. Esofagul Mucoasa:
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat (metaplazie intestinala esofag Barre Barrett)
Lamina propria
Musculara mucoasei groasa în por?iunea superioara
Glande cardiale mucus neutru, în por?iunea terminala ?i por?iunea ini?iala
77. Esofagul Submucoasa:
?es. conj. dens neregulat, vase sangvine ?i limfatice, plex Meissner
Glande esofagiene proprii: mici, compuse tubuloalveolare, cu duct excretor tapetat de EPSNK ?i dilatat. Secreta mucus u?or acid
78. Esofagul Tunica musculara:
1/3 superioara- fibre musculare striate
1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede
1/3 inferioara- fibre musculare netede
straturi circular intern ?i longitudinal extern
Adventi?ie esofag toracic/ seroasa - subdiafragmatic