160 likes | 364 Views
Comunitatea mea in sarbatoare. Material realizat de: TANCU ALEXANDRU TEODORESCU ALICE NECULAE VLADUT Profesor coordonator : GHIMPU RODICA.
E N D
Material realizat de: TANCU ALEXANDRU TEODORESCU ALICE NECULAE VLADUT Profesorcoordonator: GHIMPU RODICA
Pe 25 octombrieSfantulDumitruincuievarasilasaliberapepamantiarna. Cu FoculluiSumedru se incheieanul pastoral siincepe un sezon al muncilorcasnice in care femeile se ocupa de tors, tesut, tricotat, multe din acesteactiunirealizandu-se in vecini, la claca. Sfantul Andrei anunta ca sarbatorile de iarna au sosit, satul Rau Alb devenind un loc undemiticul, misticul se imbina cu modernul, batraniipastrand cu sfintenietraditiilesisuperstitiileiartineriiparticipand la ritualurilevechi.
Primulsemn ca se apropieSarbatorileestedat de SfantulNicolae: in fiecare casa, copiii - darsiuniiadulti - isipregatescghetele, lustruindu-le sipunandu-le langausa. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie, atuncicandMosNicolaetrecepe la toategospodariilepentru a lasacateceva in ghete: cadouripentrucei care au fostbunisicuminti, saucate o nuiapentruceineascultatori. In ajun de MosNicolae in scoalanoastraincepeconcursul “Ceamaifrumoasaclasa in prag de sarbatori”. Eleviifiecareiclaseimpodobindu-si cat maifrumosclasapentru a fipremiati in ultimazi de curs din acest an calendaristic
Tot pana in Craciun, pe 20 decembrie, pestesarbatoareareligioasa a SfantuluiIgnatieTeoforul se suprapunedatinaromaneasca de taiere a porcului - Ignatul. In aceazi se pregatescbucateletraditionalepentru Craciun: carnati, caltabosi, jumari, sangerete, slaninasausunca etc. Tot atunci se toacasicarneapentrusarmale, iarpulpele se transeazapentrufriptura. Uneledintrepreparate se pun la afumat (carnatii, slanina, pieptulardelenesc etc.). Imediatdupasacrificare, gospodarulface “pomanaporcului”: oferacelor care l-au ajutat la taiat (uneorisivecinilor) sorici, carne proaspatprajitasi un pahar de vin (sautuicafiarta in anumite zone).
In putinelezileramasepana la Craciun, gospodinelefacpiftie (racitura), sarmale, cozonaci cu nuca, macsi rahat (saubranzasistafide), placintasiprajituri diverse. In acelasi timp, incepecuratenia in casa si in curte, impodobirealocuinteisi pregatireahainelorpentruSarbatori.
Pe 22 decembrieeleviisiprescolarii au primit din parteaPrimarieisiagentiloreconomicilocalicadouri de MosCraciun. Tot in aceastazigrupul vocal al scolii a mers cu colindul la Primarie.
Cu o ziinainte, elevele din grupul vocal “Raurencele” au merssi au colindat la ISJ Dambovita, ConsiliulJudeteanDambovita, Trustul de presaArtpress.
Pe 22 decembriedascalulbisericiitrece cu Crucea din casa in casa pentru a vestinastereaMantuitorului. In aceastazicopiiipana in 13 aniisiconfectioneazadincarton o stea cu caremerg la colindat in ziua de 23 decembrie.
Pe 23 decembrie, seara, incepecolindul. Primii care pleacasunttinerii (flacaii de insurat). Spredimineata, merg cu colindulcopiii.
Pe 24 decembrie, in aceastazi de Ajun a Craciunului, incepemareaSarbatoare a NasteriiDomnului. Ceimiciimpodobescbradulsi-l asteaptapeMosCraciun. Merg la bisericapentru a se spovedi, in tot acesttimpmamelesibunicilestau in bucatariepentru a pregatimancaruriletraditionale.
Pe 25 decembrietoatasuflareasatului merge la bisericapentru a ascultaslujba de Craciun. Eleviiscoliisustin in fiecare an un mic recital de colinde. Dupaslujbamergacasasiservescmasa in familie.
SarbatoareaCraciunuluidureazapana pe27 decembrie, intre 28 si 31 decembriegospodariilucreazapringospodarii, iargospodinele in casa pregatindlocuintapentrupetrecerea de revelion. Copiii se pregatesc de colindrepetandSorcova, Plugusorul, Capra, Vasilca.
Pe 31 decembriedupa-amiaza, vincopiii cu Sorcova. Dupace se terminasorcovitul, pornescbaietii cu Plugusorul. In noaptea de revelion, flacaiivin cu Capra, acestia sun costumati in doctor, tigan, tiganca, tobosar, capra.
La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la casă, purtând pe o tavă o căpăţână de porc împodobită cu mărgele si panglici. Colinda narează pe scurt peripeţiile Sivei (Vasilcăi), adică ale porcului sacrificat (numele derivă de la patronul crestin al Anului Nou) care s-a îngrăsat la munte cu jir, iar la ses a băut apă rece. Grăsimea acumulată a stârnit mânia românilor, care au tăbărât asupra ei. După modelul colindelor propriu-zise, acţiunea e transpusă în cadrul mitic adecvat. (...) Iuresul celor care au atacat-o se desfăsoară într-o grandoare epică: Românii că m-au văzut/După mine s-au luat/Românii cu topoarele/Tiganii cu baroasele/Cobzarii cu cobzele/Lăutari cu diblele/Casapi cu masatele/Olteni cu palanţele/Dănciuci cu copăile/Bucătari cu clestele/Flămânzii cu gurile/Toţi pe mine m-a-ncolţit...Împărţirea prăzii se face după treptele sociale ale vremii: Luat-au românii slănina/ Si boierii carnea bună/Iar ţiganii căpăţâna/Pe lemn de tei mi-o pârliră/Si frumos mi-o-mpodobiră...Colinda se încheie cu solicitarea darului: Un colac de grâu curat/Cât piatra morii de lat/Pe colac vadra de vin/Si cu galbenul deplin si cu urările de sănătate, revelându-se si pofta de câstig: La mulţi ani cu sănătate/Că-i mai bună decât toate/La boieri la dumneavoastră/Să ne iasă partea noastră.
Sarbatorile de iarna se termina cu BoboteazasiSfantul Ion. De Boboteazaoameniimerg la biserica cu galeti de apape care parintele le sfinteste. Cu apasfintitamergacasasiboteazapomii, animalele, casa. De Sfantul Ion, oameniimerg la bisericasiapoisarbatoresc in familie.