Plante superioare cu flori. Gimnosperme – Conifere

1. Plante superioare cu flori. Gimnosperme –Conifere Prof. Pop Aurel

2. Coniferele Coniferele sunt plante superioare pentru că prezintă toate organele vegetative şi fac şi flori. Florile lor sunt grupate în conuri, de unde şi denumirea de conifere.

3. Din această grupa fac parte arbori că: molidul (bradul roşu), bradul, pinul şi arbuşti ca jneapănul.

4. Mediul de viaţă Coniferelecresc cel mai bine în regiunile înalte, de deal şi de munte, unde alcătuiesc păduri numite molidişuri şi brădete. În zonele mai joase trăiesc în amestec şi cu alţi arbori. La câmpie întâlnim cel mai des pinul.

5. Trăsături comune ale coniferelor • Toate organele coniferelor produc o substanţă cleioasă numită răşină. De aceea ele se numesc şi răşinoase. Această substanţă le îmbibă lemnul şi astfel el putrezeşte foarte greu. • Rădăcinile lor pătrund în pământ, dar se ramifică mai mult la suprafaţă, stânca fiind foarte dură. Din această cauză coniferele sunt uşor dezrădăcinate.

6. La majoritatea coniferelor, frunzele sunt înguste, sub formă de ace; ele se numesc frunze aciculare şi sunt acoperite cu un strat de ceară din care cauzătranspiră puţin. Popular poartă numele de cetină. Nu cad în timpul iernii, sunt persistente, se reînnoiesc treptat, la câţiva ani o dată, căzând pe rând.

7. Zadaeste un conifer care-şi pierde frunzele în fiecare an. La zada frunzele sunt grupate în formă de pensulă. La cele mai multe conifere florile sunt grupate în conuri la început verzi, iar la maturitate devin maronii- roşcat şi se lemnifica (se întăresc). Ienupărul are florile sub formă de muguri verzi; apoi devin negre- albăstrui, brumate şi aromate; sunt folosite în ceaiurile medicinale.

8. Tuia are frunzele sub formă de mici solzi şi înfrumuseţează parcurile. • Pădurile de conifere au în general puţină lumină, cetina fiind deasă. De asemenea, frunzele care cad pe sol se descompun greu datorită răşinei. Din aceste motive aici nu pot creşte plante cu flori ci doar ciuperci.

9. Coniferele nu fac fructe. Florile lor nu au ovar, stil şi stigmat. Deşi au trăsături comune, coniferele se deosebesc între ele. În continuare este prezentat un tabel comparativ cu conifere care trăiesc la noi în ţară.

13. Înmulţirea Coniferele formeazăconuri bărbăteşti şi femeieştiaşezate pe acelaşi copac, dar pe ramuri diferite. Conurile bărbăteştise formează pe crengile tinere, de un an, iar cele femeieşti cresc pe crengi mai groase şi sunt mai mari decât cele bărbăteşti. În secţiune longitudinală (în lung), pe fiecare putem observa un ax îmbrăcat în solzi.

14. Conul bărbătesc Fiecare solzişor are pe fata inferioară câte doi saci polinici plini cu polen. Grăuncioarele de polen sunt ancorate de două balonaşe pline cu aer carele poartă până la conurile femeieşti. Un solz împreună cu sacii polinici poate fi considerat o stamină. Deci conul bărbătesc este format din numeroase stamine.

15. Conul femeiesc Fiecare solz are pe fata superioară câte două ovule descoperite. Aceste florinu auovar, stil şi stigmat. Fiecare solz împreună cu cele două ovule şi frunzuliţele protectoare poate fi considerat o floare femeiască. Deci conul femeiesc este o inflorescenţă.

16. Polenizarea Polenul este purtat de vânt şi ajunge direct la ovule. Are loc fecundaţiaîn urma căreia se formează seminţele, care la maturitate au fiecare câte o frunzuliţă ce le ajuta să se răspândească. Seminţele rămân descoperite, neînchise în fructdeoarece el nu există. Plantele care au seminţele descoperite, neînchise în fruct, se numesc gimnosperme.

17. Importanta gimnospermelor Lemnul lor este folosit ca materie primă în construcţii, tâmplărie, ambalaje, pentru instrumente muzicale, în industria celulozei şi hârtiei.

18. Taninuldin scoarţa este folosite în tăbăcărie. Din răşină se obţin substanţe chimice că terebentină, colofoniu, iar prin arderea ei incompletă se obţine negrul de fum

19. Sfârşit