MENTORATUL ŞI MENTORUL

1. MENTORATUL ŞI MENTORUL

2. MENTORATUL ŞI MENTORUL • Newby şi Corner (1997) definesc mentoratul ca o “ relaţie dinamică între o persoană care dorește să înveţe și alta dornică s-o ajute şi s-o ghideze” • J. Crosby : “mentoratul este un corp pe care poţi să te bazezi, un umăr pe care poţi să plângi și un şut în spate pentru un pas înainte” • Profesorul mentor are un rol hotărâtor în configurarea profilului profesional al viitorului profesor. El îl ajută pe debutant să dobândească anumite competenţe cu caracter practic – aplicativ

3. Caracteristici fundamentale ale oricărei relaţii de mentorare • implică o relaţie “ unu la unu “; • implică o “ situaţie de criză” sau “ o perioadă de tranziţie”; • se dezvoltă de-a lungul unei perioade de timp; • se desfăşoară pe o perioadă determinată, având ca scop atingerea unor obiective prestabilite.

4. CRITERIILE ACTIVITĂŢILOR DE MENTORAT • Managementul procesului educaţional. • Centrarea pe rezultate. • Contextualizarea experienţei deja dobândite in domeniu. • Transferul comportamentelor profesionale de succes. • Consilierea. • Relaţionare și comunicare.

5. Standardele se referă la reguli directoare și caracteristici ale activităților ce urmează a fi realizate precum și la rezultatele acestora, precizate cu scopul introducerii raţionalităţii și ordinii în desfășurarea respectivelor activităţi • Procedurile – exprimă “ cum trebuie făcut”; • Calitatea – măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinește anumite cerinţe.

6. FUNCŢIILE DE BAZĂ Funcţiile de bază îndeplinite de către profesorul mentor: • Asistă procesul de planificare a parcursului educaţional, contribuind astfel la mai buna înţelegere a elementelor de teorie pedagogică. • Acorda asistenţă directă și sprijin debutanţilor în realizarea activităţilor de predare. • Monitorizează desfășurarea unor activităţi de predare și efectele produse în contextul acestor activităţi. • Asistă procesul de analiză și reflecţiile provocate pe durata desfășurării sau după derularea stagiului de practică pedagogică. • Ajută la conștientizarea pas cu pas a procesului de achiziţionare a competenţelor definitorii pentru profesia didactică. • Provoacă motivaţiile debutanţilor și implicarea în preluarea rolurilor didactice prin disponibilitatea și profesionalismul cu care își oferă propia experienţă ca model demn de urmat.

7. ACTIVITATE • Pornind de la rolul, statutul și atribuţiile profesorului mentor, pe durata stagiului de practică pedagogică, realizaţi portretul ideal al mentorului. Timp de lucru 25 min. Dezbatere 25 min.

8. Sugestii de realizare a temei Abilităţi: • capacitate de a programa, de a analizași de a evalua; • disponibilitate de a ȋmpărtășiceeaceștie; • capacităţiempaticeșigrijăpentruceipe care ȋiformează; • competenţe de comunicare; • capacitate de a ȋnţelege, de a promovași de a cultivaculturașiethosulorganizaţionalșcolar. Valorișiatitudini: • preocuparepentruafirmareaexcelenţeiȋndomeniulȋn care se manifestă; • respect pentruabilităţilecelorlalţi; • dorinţă de a-șioferisprijinul; • demn de ȋncredere; • deschidere, flexibilitate, creativitate; • ȋncredereȋn sine șiabilitatea de a provocaacest sentiment șicelorpe care ȋiformează; • atitudinepozitivăȋnoriceȋmprejurarepentrudepășireaproblemelorși a dificultăţilor; • comportamenteticȋnraporturile cu ceipe care ȋiȋnvaţă. Motivaţie: • interesfaţă de creștereacalităţii ȋneduucaţie; • interesfaţă de procesul formăriiviitorilorprofesori.

9. Competenţe: • competenţeinterpersonale; • competenţe de planificareși de realizare a unui program de formareprofesională; • competenţe de comunicare; • competenţemanageriale; • competenţe de rezolvare de conflicte; • competenţe de monitorizare a procesului de preluare a rolurilorpedagigice; • competenţeȋndomeniulconsilieriipsihologiceși al consilieriiȋncarieră.

10. MANAGEMENTUL CALITAŢII ACTIVITAŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ • Managementul calităţii – reprezintă ansamblul tuturor activităților generale ale managementului care determină prin diverse mijloace, calitatea, obiectivele acesteia și responsabilităţile pe care le implementează cu ajutorul mijloacelor, precum planificarea, ţinerea sub control, asigurarea și îmbunătăţirea calităţii.

11. Cele patru etape în asigurarea managementului calităţii activităţilor de practică pedagogică sunt: 1. Etapa stabilirii obiectivelor • Stabilirea obiectivelor strategice; • Stabilirea obiectivelor individuale; • Stabilirea obiectivelor de performanţă. 2. Etapa de planificare a acţiunii cuprinde 10 pași • Stabilirea a ceea ce trebuie realizat. • Preluarea obiectivelor strategice de practică pedagogică și comunicarea lor practicanţilor. • Definirea principalelor activităţi menite să sprijine obiectivele. • Stabilirea relaţiei dintre aceste activităţi. • Precizarea competenţelor vizate, a criteriilor și formelor de evaluare a practicii pedagogice. • Clarificarea rolurilor actorilor implicaţi în practica pedagogică (tutore, mentor, practicant, elevi) și organizarea grupei de practică pedagogică.

12. Estimarea termenelor pentru încheierea fiecărei activităţi • Identificarea resurselor necesare pentru îndeplinirea fiecărei activităţi. • Verificarea termenelor limită și modificarea planului de acţiune, în așa fel încât să existe suficientă flexibilitate pentru eventualele modificări. • Analiza SWOT a practicii pedagogice. 3. Etapa procesului de control • Instituţia responsabilă de procesul formării iniţiale (prin DPPD). • Conducerea școlilor de aplicaţie. • I.S.J. • Ministerul de resort(M.E.C.T.S) 4. Etapa procesului de revizuire periodică • Se realizează prin întâlniri periodice între mentori și practicanţi pentru acordarea feed – back-ului.

13. DESFĂŞURAREA PRACTICII PEDAGOGICE Etapa I – PRACTICA OBSERVATIVĂ Presupune implicarea practicanţilor în : • Activităţi de observare a managementului unităţii școlare de aplicaţie. • Activităţi de observare a elevilor. • Activităţi de observare a managementului activităţilor didactice. • Activităţi de observare a consilierii și orientării profesionale. • Activităţi de observare a colaborării școlii cu familia si cu alte medii educative. Etapa II – LECŢIILE DE PROBĂ Etapa III- LECŢIA FINALĂ

14. ACTIVITATE Sunteţi profesor mentor și desfășuraţi practica de observaţie la o grupă de practicanţi, în specialitatea dumneavoastră. Realizaţi pentru o lecţie demonstrativă: • obiectivele lecţiei; • mijloacele didactice utilizate; • modalităţi de evaluare pentru verificarea cunoștințelor / deprinderilor / abilităţilor. Timp de lucru 25 min. Dezbatere 25 min.

15. Exemplu: Lecţia în laboratorul de chimie Obiectivele lecţiei de chimie care se desfășoară în laborator: • formarea capacităţilor de a manipula ustensile și instrumente necesare experimentelor de laborator; • dezvoltarea deprinderilor de a realiza montaje ale dispozitivelor experimentale conform instrucţiunilor și schemelor din fișele de lucru; • observarea atentă a transformărilor; • notarea observaţiilor şi a datelor experimentale în tabele; • dezvoltarea capacităţilor de interpretare a rezultatelor obţinute; • formarea capacităţii de sinteză a concluziilor; • respectarea normelor de protecţia muncii. Mijloace didactice utilizate în lecţia desfăşurată în laboratorul de chimie: • materiale didactice(substanţe chimice, ustensile şi aparatură de laborator, planşe,modele structurale, machete, simboluri chimice magnetice, tablă magnetică, softuri educaţionale, cărţi de specialitate, manuale, culegeri); • mijloace tehnice(computer,videoproiector,cameră web,etc.).

16. Modalităţi de evaluare utilizate pentru verificarea cunoştinţelor/deprinderilor/abilităţilor dobândite în laborator: • verificarea cunoştinţelor prin utilizarea testului docimologic cu: • itemi obiectivi (adevărat-fals, corect-greșit, cauză-efect); • itemisemiobiectivi (cu răspuns scurt, de completare); • itemi subiectivi (problematizare, eseu). • verificarea deprinderilor prin rezolvarea de exerciţii și probleme specifice deprinderilor teoretice de: • calculul unor concentraţii, randamente; • aplicarea unei reguli, teoreme, legi, principii; • verificarea deprinderilor practice prin: • activităţi experimentale de utilizare a aparaturii şi materialelor; • realizarea lucrărilor de laborator; • observarea, măsurarea; • înregistrarea datelor şi interpretarea acestora; • referat.