Arhimede

1. Arhimede Pasc Anamaria Moise Gabriela Bogdan Ioana Mocan Gelu

2. Arhimede • Arhimede s-a născut c. 287 î.Hr. în oraşul port Siracuza, Sicilia, în acel timp fiind o colonie cu auto-guvernare din Grecia cea Mare. Data naşterii se bazează afirmaţia istoricului John Tzetzes din Bizanţ, care spune că Arhimede a trăit 75 de ani.[7] În lucrarea Calculul Firelor de Nisip, Arhimede dă numele tatălui său ca fiind Phidias, un astronom depre care nu se ştie numic. Plutarh a scris în lucrarea sa Vieţile paralele ale oamenilor iluşrii că Arhimede era înrudit cu regele Hiero al II-lea al Siracuzei.[8] O biografie a lui Arhimede a fost scrisă de prietenul său Heracleides, dar lucrarea a fost pierdută.[9] Nu se cunoaşte, de exemplu, dacă a fost căsătorit sau dacă a avut copii. În tinereţe Arhimede a studiat în Alexandria din Egipt, iar Conon din Samos şi Eratostene din Cyrene i-au fost contemporani.

3. El se referă la Conon din Samos ca la un prieten, în timp ce pe Eratostene îl citează în două lucrări (Metoda Teoremelor Mecanicii şi Problema bovinelor).[a] • Arhimede a murit c. 212 î.Hr. în timpul celui de Al Doilea Război Punic, când forţele romane conduse de generalul Marcus Claudius Marcellus au capturat oraşul Siracuza după doi ani de asediu. Conform cu descrierea dată de Plutarh, Arhimede îşi contempla o diagramă matematică când oraşul a fost capturat. Un soldat roman i-a ordonat să meargă să-l întâlnescă pe generalul Marcellus, dar Arhimede nu a vrut zicând că are de terminat o problemă. Soldatul s-a înfuriat şi l-a ucis cu sabia lui.

4. Într-o altă descriere dată de Plutarh, acesta sugerează că a fost ucis în timp ce încerca să se predea soldatului roman, având cu el nişte instrumente matematice, iar soldatul l-a ucis crezând că sunt obiecte de valoare. Generalul Marcellus s-a înfuriat la auzul morţii lui Arhimede, pe care îl considera un om de mare valoare ştiinţifică, şi a dat ordin să fie înmormântat onorabil după tradiţia greacă.[10]

5. Ultimile cuvinte atribuite lui Arhimede au fost "Nu te atinge de cercurile mele" (în greacă μὴ μου τοὺς κύκλους τάραττε), referindu-se la un cerc pe care îl studia, în timp ce a fost deranjat de un soldat roman. De multe ori este citat în latină "Noli turbare circulos meos," dar nu se ştie cu adevărat dacă a spus aceste cuvinte, deoarece ele nu apar în lucrarea lui Plutarh.[10] • Mormântul lui Arhimede conţinea o scupltură care ilustra demonstraţia lui matematică favorită, constând dintr-o sferă şi un cilindru cu acelaşi diametru şi înălţime. Arhimede a arătat că volumul şi aria laterală a sferei sunt egale cu 2/3 din volumul şi aria cilindrului inclusiv bazele.

6. În 75 î.Hr., la 137 de ani de la moartea lui Arhimede, oratorul roman Cicero servea drept chestor în Sicilia. El a auzit poveştile despre momânt, dar nimeni nu a fost în stare să-i spună unde se află. Eventual el a găsit mormântul lângă poarta Agrigentine din Siracuza într-o proastă condiţie şi acoperit de buruieni. Cicero a curăţat mormântul, a văzut sculptura şi a citit câteva versuri care au fost adăugate ca o inscripţie.[11] Mormântul descoperit în curtea unui hotel din Siracuza în 1960 este atribuit lui Arhimede, dar locaţia este totuşi necunoscută azi.[12] • Versiunea standard a vieţii lui Arhimede a fost scrisă mult după moartea lui de istoricii Romei antice. Descrierea asediului Siracuzei dată în Istoria Universală de Polybus, a fost scrisă după aproximativ 70 de ani de la moartea lui Arhimede şi a folosit ca sursă pe Plutarh şi Livy.

7. Dar aduce prea puţină lumină asupra lui Arhimede ca persoană, ocupându-se mai mult de maşinile de război pe care le-a creat pentru apărarea oraşului.[13]

8. ARHIMEDE