10 o ra ş e pe care n-o s ă le vizitezi niciodat ă

1. 10oraşe pe care n-o să le vizitezi niciodată Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

3. Creatorii lor au fost toţi convinşi că proiectele vor depăşi în grandoare marile capodopere urbanistice ale umanităţii, de la Constantinopole şi Roma Antică la Londra, Paris, New York şi Tokio. În aceste 10 oraşe uimitoare nu veţi putea însă călători niciodată, pentru simplul motiv că nu au fost niciodată construite.

4. 10.Dongtan

5. Din 1995 încoace se tot vorbeşte despre ambiţiosul proiect al primului mega-eco-oraş chinezesc, de două ori cât Manhattanul, construit din temelii pe o insulă lângă Shanghai. Ce s-a întâmplat cu oraşul care ar fi trebuit să fie gata în 2010? Unii dau vina pe scandalurile de corupţie din politică, alţii pe criza economică. Sigur este că orice referire la Dongtan a dispărut chiar şi de pe site-ul oficial al Shanghai World Expo. Dongtan ar fi trebuit să fie primul oraşîn măsură să le asigure celor 500000 de locuitori aproape în totalitate sursele de hranăşi energie, cu emisii de carbon minime; visul chinezilor de a trăi într-un oraş unde electricitatea să fie produsă de turbine de vânt, panouri solare şi biocombustibili, unde maşinile convenţionale, cele alimentate cu carburanţi fosili, să aibă pur şi simplu interdicţie, iar ei să poată recicla aproape tot ce "mişcă", pare a se fi spulberat. Ce-i drept, au fost finalizate un pod şi un tunel, menite să lege insula Chongming de Shanghai, şi ridicate o duzină de instalaţii eoliene şi o fabrică ecologică.

7. 9. Triton City

8. Este îndrăzneţul proiect conceput în anii '60 de Buckminster Fuller, om de ştiinţă, ecologist, filosof şi vizionar. Formată din unităţi tetraedrice intercorelabile, cu o capacitate de 5000 de locuitori fiecare, utopia plutitoare Triton City ar fi trebuit să fie iniţial instalatăîn golful Tokyo. Investitorul japonez a murit însăîn 1966, dar în mod surprinzător, Departamentul pentru Dezvoltare Urbană al Statelor Unite l-a angajat pe Fuller să continue proiectul. În prima fază, conceptul prevedea construcţia unei piramide ciclopice denumite Tetra City, în măsură să adăposteascăîn interior, în apartamente cu vedere la mare, 300000 de familii.

9. "Potrivit calculelor, un oraş tetraedric cu circa un milion de locuitori în apartamente de 200 mp este din punct de vedere tehnologic şi economic realizabil", scria Fuller la vremea respectivă. Triton City trebuia să fie doar modulul de bază al unei structuri uşor de mărit, care să poată găzdui milioane de oameni fără să-şi schimbe forma, prin elemente adăugate pe cele patru suprafeţe în mod simetric. Proiectul n-a fost niciodată pus în practică, există doar altele inspirate de acesta, precum insula artificilă Kansai, dar păleşte în comparaţie cu conceptul iniţial al lui Fuller.

11. 8. Broadacre

12. A fost proiectat de unul dintre cei mai faimoşi şi mai respectaţi arhitecţi din istorie, Frank Lloyd Wright, în 1932. N-a putut însă intra în categoria special creată pentru el, aceea de "New Town", întrucât prea avea multe din caracteristicile unui oraş obişnuit de la vremea respectivă, încorporând, de asemenea,şi principiile unei naţiuni agricole, promovate de preşedintele american Thomas Jefferson. În esenţă, acesta ar fi dorit ca oamenii să abandoneze aglomeratele oraşe industriale, dar să evite totuşi comunitatea rurală. Arhitectul dispreţuia centralizarea aşa încât era esenţial ca oraşul să fie foarte întins şi "aerisit“. În Broadacre, locuinţele, fabricile, clădirile de birouri şi cele municipale ar fi trebuit să fie separate între ele de parcuri imense, cu peluze şi copaci. În plus, Wright prevăzuse şi un transport în comun extrem de redus, o caracteristică contestată vehement de oponenţii proiectului.Viziunea lui n-a fost pusăîn practică niciodată.

14. 7. Disney

15. Nu este vorba despre nişte centre urbane în adevăratul sens al cuvântului, dar cine a vizitat un "resort" de tip Disneyland ştie că toate sunt cam ca nişte orăşele. Şi având în vedere câte proprietăţi imobiliare se aflăîn proprietatea conglomeratului Disney, este uimitor câte proiecte au fost concepute de specialiştii celei mai mari companii de entertainment din lume, şi apoi aruncate la gunoi: Mythia:un parc inspirat de miturile şi legendele greco- romane, amplasat lângă Disneyland; Disneyland East:un parc imens, construit pe amplasamentul Expoziţiei Mondiale din 1964, în Queens, NY; Port Disney:versiunea americană a Tokyo DisneySea era planificată să fie construităîn California; Variante Disneyland:asiatică, veneţiană, persanăşi mediteraneană, construite lângă Disney World;

16. Disney America:un parc tematic patriotic construit în Virginia; Discovery Bay:parc inspirat de scrierile lui Jules Verne- unele dintre idei au fost încorporate în Disneyland Paris; Beastly Kingdom:un tărâm al creaturilor mitologice era planificat lângă Animal Kingdom din Florida; Dark Kingdom (Shadowlands):un parc în vecinătatea Disney Word, dedicat în exclusivitate personajelor negative din filmele Disney; un Maleficent's Castle ar fi trebuit să fie construit în mijlocul parcului; Sci-Fi City:planificat să fie construit alături de Tokyo Disneyland, se dorea un parc imens cu atracţii ştiinţifico- fantastice, cel mai mare şi mai impresionat "tomorrowland" creat vreodată; Disney's Snow Crown:o staţiune de ski tematică, situată în nordul Californiei, la Mineral King Glacial Valley; proiectul a fost impiedicat de asociaţiile de protecţie a mediului.

18. 6. Oraşele "slumless" şi "smokeless"

19. "Garden City" este espresia utilizată de Sir Ebenezer Howard în 1898, în lucrarea lui intitulată "Tomorrow: A Peaceful Path to Real Reform (reeditatăîn 1902 cu titlul "Garden cities of Tomorrow"). Howard propune o adevărată reformă politică, economicăşi socială a societăţii engleze din secolul XIX, într-o perioadă când rapida dezvoltare a industriilor şi creşterea populaţiei în centrele urbane duseseră la o puternică degradare a acestora. Rezultatul acestei reforme este modelul reprezentat de Garden City, un oraş construit de la zero în zona rurală. Principalul obiectiv al lui Howard era acela de a salva oraşul de la congestionare şi provincia de la depopulare, prin intermediul unor nuclee formate din rezidenţe unifamiliale, înconjurate de verdeaţă, conectate între ele şi complet autosuficiente. E drept, de-atunci oraşe-grădină s-au tot construit, dar cele "legate în serie" ale lui Sir Ebenezer, fără mahalale şi unde să nu se fumeze, nu s-au materializat niciodată.

21. 5. California City

22. Deşi este un oraş care poate fi vizitat, planul original nu a fost împlinit nici pe departe. Visul dezvoltatorului imobiliar Nat Mendelsohn era acela de a construi un oraş care să rivalizeze cu Los Angeles în termeni de grandoare. Ambiţios, el a început construcţia pe o bucată de 320 km pătraţi de teren în mijlocul Deşertului Mojave şi cine se uită la fotografia satelitară a oraşului poate,în mod eronat, să creadă că Mendelsohn şi-a văzut cel puţin visul cu ochii. La o privire mai atentă, se poate însă observa că lipseşte un "mic amănunt", definitoriu pentru un oraş: casele. Mendelsohn a avut aceeaşi idee pe care au avut-o mulţi alţi dezvoltatori imobiliari la vremea respectivă: cum că el va cumpăra o bucată imensă de teren şi o va împărţi în mii de bucăţi, vânzându-le apoi familiilor interesate să deţină o proprietate şi să-şi construiască pe cont propriu o casă.

23. Socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, astfel că 50 de ani mai târziu, străzile tot goale au rămas. Un motiv ar fi acela că furtunile de nisip sunt foarte frecvente în zonă, dar şi Mendelsohn a supraestimat foarte mult cererea. În prezent, oraşul are o populaţie de 14000 de suflete şi nu va deveni niciodată un al doilea Los Angeles.

25. 4. Experimentul Minessota

26. The Minnesota Experimental City (MXC) este un proiect realizat în anii '60, în urma unui parteneriat privat între University of Minnesota şi Guvernul Federal, deschis evaluării experţilor în urbanistică. După cum o spune şi numele, ar fi trebuit să fie o combinaţie de idei experimentale niciodată puse în aplicare la scară urbană. Şi aşa a şi rămas. Oraşul ar fi trebuit să găzduiască circa 250000 de oameni, să fie focalizat pe spaţii deschise, parcuri, ferme şi zone salbatice, şi prin el să nu circule nicio maşină. Doar a şasea parte din arie ar fi fost pavată, oraşul fiind parţial acoperit de un dom geodezic (proiectat de Buckminster Fuller). Probabil cea mai drasticăşi controversată deviere de la ideea de oraş a fost însă faptul căîn proiect nu au fost prevăzute şi şcoli; în acest centru urban ar fi trebuit ca locuitorii să practice aşa-numitul "lifelong learning", fiecare să fie în egală măsură profesor şi student, iar educaţia să fie făcută exclusiv prin intermediul interacţiunilor sociale.

28. 3. Oraşul lui Hitler

29. Welthauptstadt Germania (World Capital Germania) ar fi trebuit să fie "bijuteria" celui de-al Treilea Reich. Neegalat în delirul său de grandoare, Adolf Hitler era convins că Germania va deveni centrul Europei, şi de ce nu, chiar al lumii, astfel încât începuse să planifice capitala - un Berlin reconstruit -, încă de dinainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Intenţia fuhrerului era ca oraşul să depăşeascăîn splendoare capitale ale lumii precum Londra, Paris şi Washington D.C. Planurile acestui grandios oraş includeau un stadion cu capacitatea de 400000 de spectatori, un cancelariat cu o sală a cărei lungime să fie dublă faţă de cea de la Versailles, un Arc de Triumf (inspirat de cel din Paris, dar desigur, mult, mult mai mare), şi o piaţă giganticăînconjurată de clădirile imense ale guvernului.

30. Simbolul noului oraş ar fi fost Volkshalle, un fel de Casa a Poporului, cu o cupolă proiectată de însuşi Hitler împreună cu arhitectul-şef, Albert Speer.Deşi războiul a început înaintea lucrărilor de construcţie, oprind proiectul, terenul fusese deja achiziţionat, iar planurile inginereşti făcute. Un aspect hilar al planificării Welthauptstadt-ului este că pavajul Berlinului nu ar fi putut suporta în veci monstruoasa structură pe care Hitler şi-o dorea ca simbol al oraşului.

32. 2. Succesul lui Seward

33. Pe cât se pare, denumirea înscrisă iniţial în actul de proprietate de secretarul de stat William Seward când a cumpărat Alaska de la Rusia, cea de "Nebunia lui Seward", a fost una premonitorie, iar schimbarea ulterioarăîn "Succesul lui Seward" destul de neinspirată. Oraşul, planificat să fie construit pe ţărmul opus al golfului Anchorage, ar fi fost acoperit de o colosală cupolă de sticlă, care ar fi permis un control al climatului. În el ar fi putut locui circa 400000 de oameni, care ar fi beneficiat de toate facilităţile, inclusiv o arenă a sporturilor, un mall şi mai multe şcoli. Pânăşi transportul ar fi fost unul inovator, incluzând trotuare mişcătoare şi o linie de vehicule cu cablu aerian, gândită să-i ducă pe oameni de colo-colo prin oraş, şi pânăîn apropiere de Anchorage; asta pentru că, desigur, maşinile obişnuite nu ar fi avut acces aici (conceptul fiind acela de "oraş al oamenilor, nu al maşinilor"). Faptul căîntregul concept era de fapt inaplicabil a făcut ca "succesul" lui Seward să se dovedească până la urmă un veritabil eşec.

35. 1. Booze city

36. Trebuia să fie un oraş-staţiune, complet concentrat pe cultura consumului de alcool, unde alcoolul să fie acceptat, iubit şi venerat. În anii'50, a fost visul unui bărbat care a luptat cu încăpăţânare să-l transforme în realitate. Mel Johnson iubea băutura. În tinereţe, el a cutreierat întreaga lume pentru a vedea cele mai mari oraşe ale băuturii: Dublin, New York, Havana, Rio, Barcelona, New Orleans şi Parisul, dar niciunul dintre ele nu i s-a părut perfect. După ce a lăsat baltă studiile începute la Harvard pentru a se înrola în armată, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial el şi-a concentrat toate eforturile în direcţia fondării noului BoozeTown. Meticulos, Mel a gândit totul pânăîn cel mai mic detaliu. Oraşul lui ar fi dispus de zeci şi zeci de baruri şi nightclub-uri, toate cu teme diferite şi toate deschise 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână.

37. Apoi, denumirile străzilor ar fi făcut desigur aluzie la băuturi alcoolice, de exemplu Gin Lane, Bourbon Boulevard, şi 21st Amendment Ave; ar fi existat şi aici un trotuar mişcător şi un sistem de autobuze electrice, menite să-i ducă pe locuitorii beţi acasă (sau la următorul bar); în bună parte,alcoolul ar fi fost fabricat chiar în oraş,unde consumul de alcool ar fi fost permis pretutindeni , ba oraşul ar fi avut chiar şi propria moneda: "boozeBucks".Desigur, din oraş nu ar fi lipsit o forţă de ordine, The Party Police, care în loc să-i hărţuiască pe beţivi, le-ar fi oferit asistenţă. Iar în mijlocul oraşului ar fi fost construit un zgârie-nori în forma unui pahar de martini, unde Johnson şi-ar fi amplasat locuinţa şi birourile. Deşi a găsit chiar mai multe locuri ideale pentru întemeierea noului centru urban, el nu a reuşit să găsească suficienţi potenţiali investitori interesaţi de proiect. Şi-a abandonat visul în 1960, puţin mai târziu fiind internat într-un spital de boli nervoase, cu diagnosticul de schizofrenie paranoidă.

39. Bibliografie 1. descopera-alex.blogspot.com/.../orase-pe-care-n-o-sa-le-vizitezi-niciodata 2. digg.ro/articol/orase-pe-care-n-o-sa-le-vizitezi-niciodata 3. travel.descopera.ro/Top-10-Orase-pe-care-n-o-sa-le- vizitezi- niciodata 4. www.jurnal.md/.../foto-top-10-orase-pe-care-n-o-sa-le-vizitezi-niciodata

40. SFÂRŞIT