250 likes | 453 Views
DIAGNOSTIC CLINIC SI INTERVENTII LA COPII. Anca Dobrean ancadobrean@psychology.ro Cristina Pop pop.cristina@ubbcluj.ro. TEMATICA. Specific al evaluării şi intervenţiei la copii. Aspecte ale dezvoltarii relevante pentru interventii clinice la copii.
E N D
DIAGNOSTIC CLINIC SI INTERVENTII LA COPII Anca Dobrean ancadobrean@psychology.ro Cristina Pop pop.cristina@ubbcluj.ro
TEMATICA • Specific al evaluării şi intervenţiei la copii. • Aspecte ale dezvoltarii relevante pentru interventii clinice la copii. • Sisteme de diagnostic si interventie la copii. • Deficitul de atenţie şi hiperactivitate: modele teoretice. • ADHD: evaluare şi intervenţii validate stiintific. • Tulburarea de conduită: evaluare şi intervenţii validate stiintific. • Opoziţionismul provocator: evaluare şi intervenţie. • Tulburari pervazive de dezvoltare • Depresia la copii: evaluare şi intervenţii validate stiintific. • Anxietatea la copii: evaluare şi intervenţii validate stiintific. • Tulburarile alimentare la copii: evaluare şi intervenţii validate stiintific. • Practicile parentale şi relaţia cu dezvoltarea şi psihopatologia copilului. • Programe de preventie a problemelor de sănătate mentală la copii. Notare: • Evaluarea cunostintelor din cadrul tematicii - 6 puncte • Activitate de seminar – 3 p • 1 p oficiu
Practici validate ştiinţificEvidence based practice • Evaluare validata stiintific • Evidence based assessment • Interventii validate stiintific • Evidence based treatment
Evidence-Based Practice • http://www.newsweek.com/id/216506/output/print Ignoring the Evidence Why do psychologists reject science? BY SHARON BEGLEY | NEWSWEEK PUBLISHED OCT 2, 2009 From the magazine issue dated Oct 12, 2009
Evidence-Based Practice • Many clinicians fail to "use the interventions for which there is the strongest evidence of efficacy" and… • "give more weight to their personal experiences than to science." • As a result, patients have no assurance that their "treatment will be informed by science."
Evidence-Based Practice • Clinical psychologists are "deeply ambivalent about the role of science" and "lack solid science training"—a result of science-lite curricula, especially in Psy.D. programs. • Also, one third of patients get better no matter what therapy (if any) they have, "and psychologists remember these successes, attributing them, wrongly, to the treatment. It's very threatening to think our profession is a charade."
Evidence-Based Practice • A 2008 survey of 591 psychologists in private practice found that they rely more on their own and colleagues' experience than on science when deciding how to treat a patient. • If they keep on this path as insurers demand evidence-based medicine, warns Mischel, psychology will "discredit and marginalize itself."
Evidence-Based Practice • A new generation of therapists who apply science • Division 53 - Society of Clinical Child and Adolescent Psychology • http://www.apa.org/about/division/div53.html • http://www.nice.org.uk/guidance/index.jsp?action=byType&type=2&status=3
APA -2005 • “Evidence-based practice in psychology is the integration of the best available research with clinical expertise in the context of patient characteristics, culture, and preferences.” -IOM, 2001 & Sackett, 2000
Best available research evidence Clinical Decision-Making Patient’s values, characteristics, and circumstances Clinical Expertise
Evaluare validata ştiinţific - concepte • Diagnostic • gr. diagnostikos - capacitate de a distinge; de la dia - între; gnosis - cunoaştere) denotă o activitatea de cunoaştere • restrâns - „termenul medical pentru clasificare” (Guze, 1978); • larg - „o formulare sau o concluzie privind natura unui fenomen” (Woolf, 1977) • Psihodiagnostic • cunoaşterea factorilor psihologici cu relevanţă pentru diverse activităţi. Psihodiagnosticul clinic vizează cunoaşterea factorilor psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală.
Evaluare validata ştiinţific - concepte • Evaluarea psihologica • procesul de colectare de date despre un caz; • pentru gruparea aceloraşi cazuri pe baza trăsăturilor lor distinctive a fost propus termenul de taxonomie, iar pentru conceptualizare a fost propus termenul de formulare a cazului • Testarea psihologica
Procesul de diagnostic • Continuu • Un diagnostic nu se pune pe baza unei singure descrieri a simptomelor, • Informaţia se colectează în timp • pentru a înţelege aspectele multiple ale prezentării problemelor, • precum şi variaţiile în adaptare şi dezvoltare care se fac văzute cu diverse ocazii şi în diferite contexte.
De ce avem nevoie de diagnostic? • Consens • Comunicare • Cercetare • Tratament si monitorizare
Cum sunt operationalizate bolile mentale? • “Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Text Revision” (DSM-IV-TR) • Publicat de American Psychiatric Association • SUA • Include doar informatii despre bolile mentale • International Classification of Diseases (ICD) • World Health Organization • Utilizat in intreaga lume • Include informatii despre toate tulburarile (mentale, fizice, etc.)
Tipuri de diagnostic • Diagnostic nosologic (gr. Nosos – rau, boala) incadrarea tabloului clinic intr-o categorie • Sanatate sau boala – (DSM-IV sau ICD) • Diagnostic etiopatogenetic • Sanatate – Optimism vs. pesimism, speranta, response expectancy • Boala – vulnerabilitate, predispozitii
Instrumente & Proceduri de evaluare clinica • Interviuri • Observatii • Chestionare • Teste sau probe • Constrangeri: vârsta copilului, probleme, disponibilitate, timp
Procesul de diagnostic • Clasificarea tulburărilor vs. clasificarea indivizilor. • Sistemele de diagnostic clasifică tulburări, nu indivizi. • Clasificăm simptomele în primul rând pentru ca profesioniştii să poată comunica clar despre sindroamele descriptive. • Utilizând limbajul comun al unui sistem de diagnostic, se facilitează conexiunea indivizilor cu serviciile existente
Diagnostic vs. clasificare • www.dsm5.org • Discutii
Evaluare si diagnostic clinic • Cum explicam pacientului diagnosticul • Conceptualizare clinica
Conceptualizarea clinica • A pune cap la cap mai multe observaţii şi surse de informaţii despre un individ într-o schemă generală de diagnostic, pentru a ghida clinicianul într-un anumit context • Ce?, de ce?, ce se poate face?
Evaluarea clinica la copii • 3 sau 5 şedinţe de 45 de minute fiecare. • Intervievarea părinţilor despre istoria de dezvoltare a copiilor • Observarea directă a funcţionării familiei – de exemplu, dinamica familiei şi părinţilor, relaţia dintre părinte şi copil. • Strângerea de informaţii, prin observaţie directă şi raportări, despre caracteristicile individuale ale copilului, limbaj, cogniţie şi exprimare afectivă. • Evaluarea reactivităţii senzoriale şi a procesării, a tonusului motor şi a abilităţilor de planificare motorie.
Evaluarea clinica la copii • Natura dificultăţilor copilului şi a punctelor sale tari, incluzând nivelul de capacitate de adaptare şi funcţionare în ariile majore de dezvoltare (social-emoţională, relaţională, cognitivă, de limbaj, senzorială şi motorie), în comparaţie cu dezvoltarea relaţionată cu vârsta. • Contribuţia relativă la competenţele copilului şi la dificultăţile diferitelor arii evaluate (relaţii familiale, modalităţi de interacţiune, caracteristicile de dezvoltare) • Un plan de intervenţie extins care să abordeze 1 şi 2 de mai sus.
Sisteme de diagnostic clinic la copii • DSM-IV, APA • ICD – 10, OMS • DC:0-3RClasificarea diagnostică a sănătăţii mentale si a tulburărilor de dezvoltare ale copilăriei timpurii.
Diagnostic si interventie validate stiintific • Division 53 - Society of Clinical Child and Adolescent Psychology • http://www.apa.org/about/division/div53.html