MUZEOLOGIE

1. MUZEOLOGIE Lect.univ.drd. Gheorghe Octavian Zamfirescu

2. Obiective • Muzeologia generală are drept finalitate prezentarea şi conştientizarea spaţiului muzeal, reprezentând atât elemente exterioare cât şi cele interne. Muzeul este o instituţie complexă cu un istoric propriu pornind de la colecţionare în diferite etape istorice în spaţiul european, dar şi în cel românesc, care sunt o importantă componentă a culturii comunitare. Noua politică culturală susţinută în muzeele lumii sunt un exemplu de urmat şi pentru muzeele româneşti. De aici, studentul trebuie să conştientizeze situaţia în care muzeul românesc are de trecut peste etape rezolvate în alte spaţii decât cel românesc. Trebuie urmărită literatura de specialitate de ultimă oră, provenind de la autori români, dar şi cea aflată pe INTERNET, extrem de bogată şi utilă în găsirea de noi soluţii. Disciplina trebuie să deschidă orizonturi noi în privinţa posibilităţilor, care vor apare prin finanţările noilor proiecte ce privesc salvarea patrimoniului românesc, cât a mai rămas din el. Muzeologia generală se adresează atât studenţilor disciplinei Istorie, Arheologie, cât şi celor de la Muzeologie, existând în viitorul apropiat o largă arie de activitate pentru absolvenţi (în muzee, şantiere arheologice – în conservarea sau chiar restaurare a descoperirilor, conservare – restaurare de monumente, spaţiul arhivelor, dar şi învăţământ.

3. Continut • Muzeologia generală are în vedere, în primul rând istoricul colecţionării în Europa şi în România; se analizează pe urmă funcţiile principale ale muzeului (constituirea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; noţiuni de conservare şi restaurare ca parte integrantă a principalelor funcţii ale muzeului; nu în ultimul rând este vorba de valorificarea atât patrimoniului muzeal cât şi cercetării de muzeu, finalizate în primul rând prin expoziţii de diferite tipuri, o activitate obligatorie în fiecare muzeu, dar şi valorificare prin publicare în monografii sau publicaţii periodice. În ultima perioadă se pune mare accent pe relaţia dintre muzeul şi publicul său, atragerea publicului la muzeu, noile forme ale colaborării cu vizitatorii, managementul muzeal, relaţia muzeului cu alte instituţii de cultură. Viitorul apropiat este văzut şi în relaţia sa cu INTERNETUL, existenţa muzeului virtual, care este cea mai modernă formă a realizării muzeografilor. • Disciplina se prezintă ca un obiectiv modern, flexibil, care încearcă să-şi găsească o nouă faţă în prezent şi în viitor.

4. Structura si elementele cursului: • 1 semestru (anul II Zi si FR) • 14 module de curs • Studiu de caz • Evaluare: • colocviu • promovarea cursului se bazează si pe: întocmirea şi susţinerea unui studiu din temele prezentate si bibliografia recomandata.

5. MODULE TEMATICE / TEME DE CURS • Concepte fundamentale. • Colecţionarea în Antichitatea clasică • Evul mediu european – epoca modernă • Evoluţia muzeelor în România • Muzeele şi colecţiile publice • Funcţiile principale ale muzeului • Structura muzeului

6. MODULE TEMATICE / TEME DE CURS 8. Patrimoniul muzeal 9. Sisteme de evidenţă a muzeului 10. Cercetarea în muzeu 11. Activitate expoziţională 12. Materiale complementare ale expoziţiei muzeale 13. Marketing şi management în muzeu 14. Funcţia de conservare şi restaurare

7. 1. Prelegere introductivă : Concepte fundamentale • Curs introductiv: Conceptele fundamentale. - Constituirea muzeologiei ca ştiinţa; • Istoria preocupărilor în domeniu: de la colecţionarea întâmplătoare la colecţionarea sistematică. - Organisme internaţionale; definiţii.

8. 1. Prelegere introductivă : Concepte fundamentale • Constituirea muzeologiei ca ştiinţa O serie de ramuri ale disciplinelor istorice: arheologia, etnografia, istoria artelor și altele, au apă rut din nevoia cunoașterii manifestărilor creației omenești. Ceva mai târziu, în raport cu științele amintite, acestora li s-a alăturat și muzeologia.

9. 1. Prelegere introductivă : Concepte fundamentale • Istoria preocupărilor în domeniu - de la colecţionarea întâmplătoare la colecţionarea sistematică. Ideea de conservare a vestigiilor trecutului a luat ființă în cadrul civilizațiilor străvechi

10. 1. Prelegere introductivă: Concepte fundamentale • Istoria preocupărilor în domeniu - Organisme internaţionale; definiţii. Preocupări științifice de muzeologie au apărut însă între cele două ră zboaie mondiale, atunci când Secțiunea Culturală a Ligii Națiunilor a tipărit o publicație internațională privind muzeele și monumentele numită „Mouseion’’, continuată și în prezent de organul periodic al I.C.O.M.-ului intitulat „Museum’’, precum și de „Monumentum’’, revistă a I.C.O.M.O.S.

11. 2. Colecţionarea în Antichitatea clasică • Grecia antică; • Roma antică; • Influenţa creştinismului asupra conceptului de colecţionare.

12. 2. Colecţionarea în Antichitatea clasică • Grecia antică Astfel în antichitatea greacă s-au acumulat colecții de opere de artă în temple, sub formă de „ex-voto’’ datorate darurilor aduse diferitelor divinități. În împrejurimile acestora, vechii greci construiau un mic monument asemă nător unei capele votive numită thesaurus, destinat să primească și să protejeze darurile care nu erau expuse în templu.

13. 2. Colecţionarea în Antichitatea clasică • Grecia antică În Grecia antică primele depozite de artă au fost vizitate de cei care veneau în templu, contra unei mici contribuții date supraveghetorilor numiți hieropi, ce corespund actualilor conservatori, care aveau misiunea de a menține în ordine colecțiile. Acestea se înmatriculau într-un inventar special care conținea: denumirea obiectului, materialul, greutatea, semnele de recunoaștere, numele zeului căruia i s-a fă cut ofranda, motivul și împrejurarea în care i s-a dat numele și locul de baștină al donatorului. În cadrul societății grecești au existat și galerii de picturi denumite pinacoteci (ex: la Atena, pe Acropole, în sec. V î.Hr., aripa nordică a Propileelor era rezervată expunerii picturilor celebre.).

14. 2. Colecţionarea în Antichitatea clasică • Grecia antică

15. 2. Colecţionarea în Antichitatea clasică • Roma antică Romanii s-au preocupat de marile creații artistice, spirit dezvoltat mai cu seamă datorită contactului cu rafinamentul artei grecești, favorizat prin cucerirea Peninsulei Balcanice și a Orientului Apropiat. După modelul grecesc, o serie de monumente romane aveau caracterul unui muzeu, prin împodobirea lor (ex: Forumul lui Traian, de la Roma).

16. 2. Colecţionarea în Antichitatea clasică • Influenţa creştinismului asupra conceptului de colecţionare În Evul Mediu tradiția de conservare aantichităților s-a atenuat, locul acestora fiind luat de cultul relicvelor (amintiri obținute din pelerinajele în țara Sfântă) existent îndeosebi în apusul Europei, în biserici și catedrale vechi.

17. 3. Evul mediu european – epoca modernă • Carol cel Mare; • Renaşterea italiană, franceză ş.a. • Primele tratate de muzeologie; • De la cabinete de curiozităţi la muzee naţionale; • Muzeele americane; • Expoziţii universale internaţionale.

18. 3. Evul mediu european – epoca modernă • Carol cel Mare Ideea „tezaurelor’’ renaște totuși în arta creștină subordonată construirii marilor catedrale și mânăstiri. Aici, pe lângă relicve sunt prețuite și vestigiile trecutului: geme, camee antice, opere din metale prețioase refolosite la ferecăturile crucilor și a că rților. Sanctuarevestite au existat la: Constantinopol, Aachen (Aix-la-Chapelle).

19. 3. Evul mediu european – epoca modernă • Renaşterea italiană, franceză ş.a. În această perioadă începe să existe respectul pentru antichitățile greco-romane. O dată cu secolul al XV-lea, până în veacul al XIX-lea, în lumea artiștilor se impune interesul pentru strângerea vestigiilor antice, în care oamenii de artă aflau modele ideale. S-au constituit colecții în lumea artiștilor, a nobililor și a marii burghezii, din orașele italiene (Florența, Roma, Veneția). Papa Paul al II-lea (venețian de origine) înalță la Roma Palazzo Venezia, unde adăpostește camee, monede, statuete de bronz, tapițerii, icoane, mozaicuri, moaște, iar în anul 1471 papa Sixt II, în același oraș, ridică muzeul de pe Capitoliu.

20. 3. Evul mediu european – epoca modernă • Primele tratate de muzeologie Astfel, în anul 1727, la Hamburg, a apă rut un ghid în limba latină, scris pentru amatorii de artă. Lucrarea intitulată Muzeografie, al căreiautor Gaspar Neickel dădea sfaturi asupra alegerii clădirii, specificând îndeosebi necesitatea unui climat adecvat în vederea depozitării colecțiilor. Obiectivul principal era de cercetare și conservare a pieselor. Gaspar Neickel considera muzeul ca un cabinet de curiozități, desigur în interdependență cu ideile existente în acele vremuri.

21. 3. Evul mediu european – epoca modernă • De la cabinete de curiozităţi la muzee naţionale În Italia se naște ideea muzeului istoric și al celui de antichități, făcut cunoscut prin publicații, ilustrate și gravuri (Florența), idee continuată la Paris și Basel. Se creează , totodată, muzeele regale și princiare (ex: Paris, Műnchen, Praga). În Germania sunt alcătuite colecții de armuri și arme germane, reîntâlnite ulterior și în Europa răsăriteană.

22. 3. Evul mediu european – epoca modernă • Muzeele americane

23. 3. Evul mediu european – epoca modernă • Expoziţii universale internaţionale

24. 4. Evoluţia muzeelor în România • Istoriografia problemei; • primii colecţionari; • apariţia muzeelor publice; • evoluţia legislaţiei;

25. 4. Evoluţia muzeelor în România • - Istoriografia problemei

26. 4. Evoluţia muzeelor în România • - primii colecţionari

27. 4. Evoluţia muzeelor în România • apariţia muzeelor publice

28. 4. Evoluţia muzeelor în România • evoluţia legislaţiei

29. 5. Muzeele şi colecţiile publice • Cele mai importante concepte: muzeu, patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural, clasare, acreditare; • Conservare, restaurare, securitate, tratare, degradare, alterare ş.a. • Patina, fals, replica, carantina, depozit, mediu ambiant, microclimat.

30. 5. Muzeele şi colecţiile publice • Cele mai importante concepte: muzeu, patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural, clasare, acreditare

31. 5. Muzeele şi colecţiile publice • Conservare, restaurare, securitate, tratare, degradare, alterare ş.a.

32. 5. Muzeele şi colecţiile publice • Patina, fals, replica, carantina, depozit, mediu ambiant, microclimat

33. 6. Funcţiile principale ale muzeului • Concepte principale: • Constituirea patrimoniului; conservarea şi restaurarea patrimoniului; • Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul educării şi recreării.

34. 6. Funcţiile principale ale muzeului • Concepte principale

35. 6. Funcţiile principale ale muzeului • Constituirea patrimoniului; conservarea şi restaurarea patrimoniului

36. 6. Funcţiile principale ale muzeului • Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul educării şi recreării

37. 7. Structura muzeului • Patrimoniul muzeal; • Dotarea tehnico-materială (depozite, expunere, instalaţii); • Personalul muzeului; • Publicul.

38. 7. Structura muzeului • Patrimoniul muzeal

39. 7. Structura muzeului • Dotarea tehnico-materială (depozite, expunere, instalaţii)

40. 7. Structura muzeului • Personalul muzeului

41. 7. Structura muzeului • Publicul

42. 8. Patrimoniul muzeal • Dezvoltarea patrimoniului muzeal; • Achiziţia; • Donaţia; • Colectarea în teren; • Licitaţia.

43. 8. Patrimoniul muzeal • Dezvoltarea patrimoniului muzeal

44. 8. Patrimoniul muzeal • Achiziţia

45. 8. Patrimoniul muzeal • Donaţia

46. 8. Patrimoniul muzeal • Colectarea în teren

47. 8. Patrimoniul muzeal • Licitaţia

48. 9. Sisteme de evidenţă a muzeului • Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor de muzeu; • Fişa analitică de evidenţă; • Fişa de conservare; • Biblioteca; • Arhiva muzeului.

49. 9. Sisteme de evidenţă a muzeului • Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor de muzeu

50. 9. Sisteme de evidenţă a muzeului • Fişa analitică de evidenţă