ÎNFIINŢAREA CULTURILOR POMICOLE

1. ÎNFIINŢAREA CULTURILOR POMICOLE SISTEME DE CULTURĂ Material realizat: Prof. Ing. MOŞTEANU LEONORA COLEGIUL AGRICOL POARTA ALBĂ

2. Sistemul clasic . Se caracterizează prin pomi de talie mare şi mijlocie, altoiţi, de regulă,pe portaltoi, generativi, cu coroaneglobuloase (piramide, vas), plantaţi la distanţe mari, numărul de pomi la ha fiind de 150-350. Cheltuielile pentru înfiinţarea plantaţiilor suntmici. Producţiile economice se obţin abia după 6-8 anide la plantare. Costurile de producţiesunt ridicate datorită gradului redus de mecanizare a lucrărilor.

3. Sistemul agropomicol . Pomii sunt viguroşi şi cu coroane globuloase, plantaţi la 12-14 mîntre rânduri şi 3,5-5 m pe rând. Intervalele dintre rânduri se cultivă, pe toată durataplantaţiei, cu cereale, plante furajere, cartof, sfeclă etc. Producţia de fructe este mică (6-12 tla ha). Acest sistemîngreunează considerabil aplicarea tratamentelor fitosanitare şi lucrările de mecanizare.

4. Sistemul intensiv . Se promovează în principal la drupacee şi nucifere, dar şi la pomacee. Pomii au vigoare (respectiv talie) mică, submijlocie şi mijlocie. Coroanele pot fi aplatizate(garduri fructifere) sau globuloase (vas aplatizat, fus-tufă). După numărul pomilor la ha,plantaţiile intensive pot avea densitate mică (400-633 pomi la ha), mijlocie (634-833 pomila ha) sau mare (834-1666 pomi la ha).

5. Sistemul superintensiv . Se foloseşte la măr, la părul altoit pe gutui şi la piersic. Seplantează 1800-3333 pomi la ha, uneori mai mult. Pomii sunt conduşi în fus subţire, sistemLepage sau în gard belgian. Ei dau fructe în anul al doilea de la plantare, iar producţia devine economică în anul al treilea. Producţiile sunt de 35-45 t fructe la ha, uneori maimult. Durata rentabilă a unei plantaţii este de 10-15 ani. Investiţiile făcute cu înfiinţareaplantaţiilor, deşi sunt foarte mari, se recuperează după primele 2-4 recolte. Datorită graduluiridicat de mecanizare a lucrărilor şi economiei considerabile de forţă de muncă, costul deproducţie al fructelor este redus.

6. Tipuri deplantaţii . În funcţie de mărime, de sortiment şi de scopul în care au fost create,se disting următoarele tipuri de plantaţii pomicole: plantaţii comerciale (sau industriale),plantaţii experimentale şi didactice, plantaţii de aliniament, şi plantaţii de pomi in sistemgospodăresc. Mărimea plantaţiilor pomicole. Plantaţiile de pomi vor avea mărimea corespunzătoareunei ferme de producţie sau aceea necesară pentru a completa sectorul pomicol existent înunitate până la realizarea unei astfel de ferme. Suprafaţa minimă a unei ferme specializată în cultura superintensivă a mărului şi păruluieste de 65-85 ha, iar a unei ferme cu specii sâmburoase, cultivate în sistem intensiv, de 150-200 ha.

7. Producereamaterialului de înmulţire • Pentru producerea portaltoiului pepeniera dispune de o plantaţie-mamă de seminceri pentru recoltarea de seminţe. • Puieţii portaltoi în vîrsta de 1 an sunt produşi în şcoala de puieti într-un asolament cu 4 câmpuri. • De pe suprafaţa de 1 ha a şcolii de puieti se obţin în mediu cîte 50-60 mii de puieti de categoria standard. Altoiul este produs într-o plantaţie specială producătoare de ramuri altoi, înfiinţată cu soiurile omologate şi de perspectivă pe o suprafaţă de 3,5 ha, unde se poate obţine 50 mii ramuri altoi anual, ceea ce asigură altoireaa 300 mii de puieti altoiţi. Materialul de înmulţire este pregătit din toamnă şi păstrat în condiţii optimale pînă la altoire.

8. PLANTAŢIE MAMĂ PENTRU RAMURI ALTOI

9. Altoitul •  Obţinerea nucului altoit se realizează prin metoda de altoire la masă cu ramură detaşată pe toată perioada ianuarie-aprilie. • Altoitul se face manual, folosindu-se copulaţia perfecţionată, ca la viţa-de-vie, şi mecanizat folosind maşina de altoit în omega, înainte de altoirea propriu-zisă, atît portaltoiul, dar şi altoiul se scot de la stratificare şi se supun unui proces de preforţare, timp de 10-15 zile - portaltoiul şi 3-4 zile - altoiul, în rumeguş bine umectat, într-o încăpere la o temperatură de 26-28°C, pentru activarea ţesăturilor cambiale. • Materialul altoit manual sau mecanizat se stratifică în lăzi speciale în rumeguş bine umectat şi se forţează la temperaturi constante de 26-28°C pe toată durata forţării, care alcătuieşte 14-16 zile, adică până când punctul de altoire este calusat perfect.După terminarea procesului de forţare, lăzile cu materialul altoit sunt păstrate în încăperi răcoroase, la o temperatură constantă între 2 şi 4°C, până la momentul plantării în câmp.

10. Camera de altoire

11. STRATIFICAREA ŞI CĂLIREA MATERIALULUI ALTOIT

12. Plantarea materialului altoit

13. Pepiniera pomicolă

14. CÂMPUL I AL ŞCOALII DE POMI – ALTOIREA

15. Modul de altoire a pomilor

16. altoirea cu ramură detaşată – sub coajă METODE DE ALTOIRE

17. MATERIALE PENTRU ALTOIT

18. ALTOI CIREŞ şi măr - Prins

19. Prun altoit în coroană– ochi dormind

20. Altoire în ochi dorminzi măr şi păr

21. Altoirea la măr- în despicătură

22. LUCRĂRI ÎN CÂMPUL II AL ŞCOLII DE POMI ♣ - Dezmuşuroirea puieţilor altoiţi, imediat ce a trecut pericolul brumelor, ♣ - Tăierea sălbaticului (tăiere la cep), realizat prin csurtarea p.a la 12-15 cm(0,5-1 cm în zone fără vânt) deasupra mugurelui altoi. ♣ - Verificarea stării mugurelui altoi ♣ - Realtoirea p.a. neprinşi (martie) utilizându-se altoirea în copulaţie, triangulaţie, despicătură, etc. ♣ - suprimarea mugurilor şi lăstarilor sălbatici(1-2cm), ♣ - Palisarea lăstarului altoi de cepcănd are 7-8cm ♣ - Plivitul lăstarilor anticipaţi în 2-3 reprize

23. CÂMPUL III IN SCOALA DE POMI♣ - Formarea coroanei în câmpul III, lăstarii anticipaţi se suprimă la 30-40 cm, cei care apar pe lăstarii anticipaţi se lasă.♣ - scoaterea cepilor, în a II jumătate a lunii iulie, fără ciot.♣ - lucrările solului constau în 6-7 praşile mecanice şi manuale.♣ - fertilizarea constă în administrarea a 60-70kg N s.a /ha în mai – iunie cu ocazia unei praşile ♣ - combaterea bolilor şi dăunătorilor. ♣ - inventarierea♣ - scosul pomilor semimecanizat, sortarea, împachetarea.♣ - stratificarea pomilor în şanţuri la 50-60cm adâncime/ 80-100cm.

24. RAPĂNUL LA MĂR

25. Cancerul bacterian al radacinilor pomilor fructiferi - Agrobacterium tumefaciens Focul bacterian - Erwinia amylovora si Pseudomonas syringae Mozaicul marului - Marmor mali Fainarea marului – Podosphaera leucotricha

26. BASICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC (TAPHRINA DEFORMANS) + PADUCHII DE FRUNZE Folositi unul din amestecurile de mai jos dupa caz: BRAVO 500 SC – 0,15 % sau; DITHANE M 45 – 0,2 % sau; MERPAN 50 WP – 0,25 %; SCORE 250 EC – 0,02 %. Complexat pentru paduchii de frunze cu: DECIS 2,5 EC – 0,03 %. KARATE ZEON – 0,015 %. BĂŞICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC

27. Plantarea pomilor • Alegerea terenului .Pentru o plantare reuşită terenul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să fie plan sau să aibă o pantă uşoară de până la 10%; - terenurile cu pante de peste 10% şi până la 15% nu sunt recomandate pentru cais, piersic şi nectarin; - solurile lutoase şi luto-argiloase nu sunt favorabile pentru cultura pomilor; - cele mai bune soluri sunt cernoziomurile, bogate în humus, solurile brun-roşcate de pădure; - să fie permeabile, pentru a se evita băltirea apei; - pânza de apă freatică trebuie să se afle la peste 2-3 m adâncime; - reacţia solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină, cu pH-ul cuprins între 5-8; - terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind N- S; se vor evita expoziţiile nordice; - sursele permanente de apă pentru udarea pomilor şi pentru tratamente fitosanitare să nu fie poluate; • în zonele cu frecvenţă mare a vânturilor sunt obligatorii perdelele de protecţie cu arbori înalţi (stejar, frasin, arţar, salcâm) sau chiar cu alun.

28. Epoca de plantare Epoca de plantareoptimă este: • - plantarea în toamnă, începând cu 15 octombrie şi până la venirea primului îngheţ; există avantajul că prinderea este sigură, deoarece există în sol umiditate suficientă; în perioada de iarnă rănile de pe rădăcini au timp suficent să se cicatrizeze, emiţând noi perişori absorbanţi, care permit reluarea vegetaţiei primăvara timpuriu; pomii plantaţi în această perioadă se vorproteja în mod obligatoriu de rozătoare; • - plantarea de primăvară este recomandată a se efectua înainte de umflarea mugurilor, prinderea fiind condiţionată de udările repetate, ce devin absolut obligatorii în perioada de secetă; • - se mai pot planta pomi şi în "ferestrele iernii", cu condiţia ca temperaturile din timpul plantării să nu scadă sub 0°C.

29. Procurarea materialului săditor este indicat ca materialul săditor să fie procurat din toamnă, din pepiniere recunoscute oficial şi controlate, care garantează autenticitatea, calitatea şi sănătatea pomului; • - pomii cumpăraţi se vor transporta direct în gospodărie, menţinând rădăcinile protejate de contactul cu aerul, de căldură sau curent, pentru a nu se deshidrata; în funcţie de data când are loc plantatul, pomii se pot ţine în beciuri, cu umiditate corectată prin udarea rădăcinilor; • - pentru păstrarea un timp mai îndelungat, pomii se vor stratifica în şanţuri sau gropi adânci de 30-40 cm, cu lăţimea de 30-50 cm, făcute la adăpostul clădirilor, în scopul protecţiei pomilor; • - materialul săditor se va aşeza în picioare, în legături, cu etichetă, şi se va acoperi pe rădăcini şi pe 20-30 cm din tulpină cu nisip sau pământ bine mărunţit; • - se mai pot păstra pomii în spaţii cu atmosferă controlată, plantaţi individual în containere sau pungi de plastic cu amestec de pământ;

30. Pom corespunzător pentru plantare # - să aibă 1-2 ani, şi o înălţime de peste Im; # - rădăcinile principale să fie sănătoase, de peste 20-30 cm, iar în cazul pomilor altoiţi pe portaltoi vegetativi să fie cu un smoc de rădăcini subţiri; # - tulpina şi rădăcina nu trebuie să fie deshidratate sau cu răni; # - la pomii de 2-3 ani, coroana trebuie să fie deja formată.

31. Fasonarea rădăcinilor Această operaţiune constăîn eliminareaportiunilor rănite, mucegăite, uscateşi reânnoirea tăieturilor.Rădăcinilefibroase se taiescurt, celegroase se lasă cât mailungi. Scurtarearadacinilor se va face astfelîncatsectiunile să fie orientate sprefundulgropii.

32. Mocirlirea Se realizeazăîntr-o galeată, o mocirlă de consistenţa unei paste semifluide, pregatită cu balegăproaspată, pământgalbenîn părţiegaleşiapă. Amesteculrespectivpoateficompletat cu substanţe fungicide sau insecticide pentruprotejarea rădăcinilor dupăplantare.

33. Plantareapropriu-zisă Pefundulgropii se vor aşezagunoiul de grajdbinefermentatsiîngrăşămintelechimice. Călduradegajată de cătregunoiul de grajdvastimulavindecarea rănilorşicreşterea rădăcinilor. Pesteîngrăşăminte se aşează pământreavanprovenit din parteasuperioară a gropii.

34. Pomii se plantează cu punctul de altoiresituat cu 3-4 cm maisusdecât nivelulsolului, astfelîncât, dupăplantare, acesta săcoboare la nivelulsolului. Se aşează rădăcinile răsfiratepestratul de pământreavanşi se trage pământ mărunţit în groapă. Pomul se mişca uşor pe verticalăpentru a uşura pătrunderea pământuluiprintre rădăcini.

35. Dupătasarea pământului, se poate face udarea cu 20-30 l apă / groapă. La plantarea de primavarăudareaesteobligatorie. Dupăceapa s-a infiltrat, se umplegroapa cu pământulprovenit din a douagrămadaă(de pefundulgropii). Toamna, dupăumplereagropii, în jurulpomului se face un muşuroi de 30 - 40 cm.pentru a proteja rădăcinileîmpotrivagerului.

36. Primăvara se realizează o copcăpentru a favorizaacumulareaapei. Tot acum, se recomandămulcireazonei din jurulpomuluipe o rază de 1 m, pentru a conservaapa din sol şi a proteja rădăcinileîmpotrivaîncălziriiexcesive a soluluiîn timpulverii. Mulcirea se poate face cu: paie, fân de proastăcalitate, rumegus, gunoi de grajd păios, etc. Legareaprovizorie la tutoreAceastă operaţiuneesteindicatăpentru a favoriza o creşterecorectă, pe verticală, a pomuluiproaspăt plantat.

37. Pomii se scurtează primăvara, această operaţieurmând să fie executată cu ocazia tăierilor de proiectare a coroanei. In mod obişnuit, • vergile se scurtează la 60-80 cm, • iarpomii cu ramuri anticipate la aproximativ 100-120 cm, păstrându-se aceleramuri care vorfifolosite la formareaprimelorelemente ale coroanei.

39. Unelte şi materiale necesare plantării pomilor

40. Tratamente efectuate la pomi

41. TRATAMENT IN REPAUS VEGETETIV când temp. sunt >+4°C. cu :Oleodiazol , Aplaudus super, Oleodiazino. Dacaîn anul anterior a fostinfectieputernică cu Taphrina d. , se face un tratamentîn faza de dezmugurire cu un produs cupric : Alcupral 0,5% sauzeamabordeleza 0,5% TRATAMENT CheiepentruTaphrinadeformans ( Basicareafrunzelor)siMonilioza ,Fainare, Ciuruire + Moliapiersicului Tratamentul se executaîn faza de rasfirare a inflorescenteisiinclusivpetoataperioadafenofazei de butonroz, folosind unul dintre produsele: TOPSIN 70 = 0,1% + Sinoratox 35 CE = 0,15% sauDecis 0, 03% TRATAMENTUL pentruMoliapiersiculuisiAphide, Insectedefoliatoare + Boli ca Taphrina D.(Basicareafrunzelor) , Uscareacenusie a ramurilor, etc.cu: Talstar10 EC= 0,04 %sauDiazol o,15 % sau Decis etc. + fungicidsistemic CARBENDAZIM = 0,1% sau TOPSIN sau BRAVO =0,15% Tratamentul se vaexecutaimediatdupascuturareapetalelor. TRATAMENTUL pentru a combate: PADUCHELE DIN SAN JOSE _ Generatia a I a + daunatoriisibolile enumerate la tratamentele de maisus, se efectueaza in 10-15 iunie cu: RELDAN=0,15% sau CARBETOX=0,5% sau CYPERTRIN = 0,015% + UNUL DIN FUNGICIDELE ENUMERATE la tratam. Anterior.