TROVANTII DIN VALCEA PIETRELE CARE CRESC SINGURE

1. TROVANTII DIN VALCEAPIETRELE CARE CRESC SINGURE Despre trovanti s-au spus multe: ca sunt de origine extraterestra, ca e bine sa te porti frumos cu eifiindca altfel se pot razbuna. Oameniisuntsfatuiti sa ii ude, pentru ca acesti bolovani misteriosi sa creasca si sa evolueze. Pietrele care crescsingure pot fivazute in Costesti-Horezu, jud. Valcea, pesoseauaceleaga Rm. Valcea de Tg. Jiu, intr-un muzeu in aerlibersi in com. Maldaresti din apropiere. Uneleteoriisustinca trovantii s-au format in urma seismelor cu intensitati relativ mari. Cu cat socurile au fost mai puternice si numeroase, cu atat s-ar fi obtinut o sfera mai bine conturata. La Costestiinsa, s-a remarcat o particularitate ce poate reprezenta un unicat la nivel mondial. Este vorba de prezenta unor trovanti foarte mici pe suprafata altora mai mari. Altispecialisti considera ca trovantii ar face trecerea de la regnul mineral la cel vegetal.

2. Geologii afirma ca rocile ar fi rezultatul unor cimentari care au avut loc cu milioane de ani in urma, insa procesul nu e bine cunoscut. Cercetatorii sunt depasiti de misterul pietrelor adunate ca intr-un muzeusiridicaneputinciosi din umeriatuncicandtrebuiesaexpliceaparitia, crestereasiinmultireatrovantilor. Trovantii auniste prelungiri ce pot fi considerate radacini. Daca sunt taiate, sectiunea arata precum cea a unui trunchi de copac cu inele colorate. în urmă cu peste şase milioane de ani, zona pe care cresctrovantiiarăta cu totul diferit faţă de azi. Spaţiul respectiv era ocupat de o deltă, iar actuala carieră s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de pe continent.Conditiile esenţiale de formare a trovanţilor ar fi următoarele: existenţa unor sedimente nisipoase ori prezenţa unor fluide carbonatice în nisipuri- susţin geologii.

3. Bolovanii ciudati sunt aproape identici, iar dimensiunile lor variaza de la cativa milimetri la zece metri. Stranietatea acestor pietre este determinata de formele aproape identice, pentru ca, in natura este aproape imposibil sa gasesti doua pietre la fel. Trovantii au doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Forma se poate complica, iar atunci, pietrele arata precum cifra opt. Trovantii au inceput sa rasara de peste tot, nu numai in zona muzeului. Ii gasesti pe marginea drumului, la temeliile caselor si chiar prin Bucuresti, ca ornamente in casele turistilor. Formele deosebite ale trovantilor, denumiti popular balatruci sau dorobanti au impresionat oamenii de ani buni. Pe vremuri, in Transilvania, existau cimitire vechi, unde trovantii erau asezati la capataiul mortilor. Zamisliri de nisip, formate prin compactarea acestuia in urma unor puternice seisme, trovantii de Costesti (li se mai spune si balatruci) sunt considerati a fi cele mai mari formatiuni geologice de acest tip din lume. In jurul lor s-a construit o adevarata mitologie: se spune ca aceste pietre ar fi vii si ca ar avea puterea de a influenta viata oamenilor.  In zona, aproape ca nu este casa in ogradacareiasa nu existecelputin un trovant.

4. Oamenii locului se impart in doua categorii: cei care personalizeaza pietrele bizare si cei care prefera sa nu stie de existenta lor. Povestile se transmit insa din generatie in generatie. Din pacate, multi localnici nu-sidauseama de comoara de langaei. Au distrus multi trovantipentruconstructii. Minunati de straniile formatiuni, unii sateni au luat trovantii din muzeu si si-au populat gradinile, pentru a le aduce noroc. Cu toate astea, pietrele aduc stari ciudate. Uniisateni spun ca nu se simt bine in preajma lor, ca acesteasuntlasate de extrateresti. De aceea, e bine sa le vorbesti frumos, prieteneste, altfel se razbunasi-tifacrau. Nenorocirea, pentrumuzeul cu pietrestranii de la Costesti, este ca multi turistipleacaacasa cu trovanti ca amintiresaudistrug, din neglijenta, minunateleexponate ale naturii.

5. Autoritatile locale din Costesti au decis sa ia masuri pentru conservarea Muzeului Trovantilor. Obiectivul turistic, neglijat ani de-arandul, a fost inclus intr-un proiect cu finantare PHARE, program care vizeaza refacerea infrastructurii turistice din zona Horezu. In acest scop, Uniunea Europeana va pune la dispozitie peste 4 miliarde de lei vechi. O parte din acesti bani vor folosi la reabilitarea muzeului, dar si pentru construirea unei parcari in zona. Diversitatea de formesimarimi a trovantilor, gingasiasinaturaleteapietrelortacute care crescdupaploaie ( la patruzeci de minute dupaceploua, nisipul se transforma in piatra ), ne duc cu gandul nu la opere de arta create de oameni, ci la celesasezile de muncaprestate de Dumnezeu in folosulomenirii …