PLANUL SECTORIAL ADER 2020 Proiect nr. 721/14.11.2011

1. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" Unitatea de management pentru Programe şi Proiecte de cercetare PLANUL SECTORIAL ADER 2020 Proiect nr. 721/14.11.2011 FUNDAMENTAREA SPRIJINULUI ADRESAT ASIGURARII UNOR STANDARDE SUPERIOARE DE BUNASTARE A ANIMALELOR, IN BAZA ART. 40 AL REGULAMENTULUI (CE) NR. 1698/2005.  Director de proiect: Mihaela HABEANU

2. CONSORTIU • Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala Balotesti – INCDBNA Balotesti • SC SIAT SA –SIAT SA • Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti- USAMV Bucuresti • Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov – INCDCSZ Brasov

3. OBIECTIVE 7 DDZ. Dezvoltarea durabila a zootehniei, cresterea calitativa a populatiilor din speciile de ferma si eficientizarea productiei zootehnice. • Eficientizarea cresterii animalelor si imbunatatirea bunastarii acestora prin tehnologii de furajare inovative bazate pe fundamentarea cerintelor minimale si asigurarea unor standarde superioare de bunastare a animalelor de ferma. • Crearea infrastructurii informatice si tehnice necesare pentru diseminarea rezultatelor in randul crescatorilor de animale din tara noastra in vederea pregatirii introducerii Masurii 215-plati in favoarea bunastarii animalelor.

4. Obiectivul fazei • Stabilirea implicatiilor nutritiei ca element cheie al bunastarii asupra standardelor de bunastare la animalele de interes zootehnic.

5. Activitati Activitate 1.1 • Studiu privind adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere. Studiu privind relatia nutritie –bunastare. • Cercetari privind potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice. Activitate 1.2 • Caracterizarea din punct de vedere nutritional a unor resurse furajere pentru hrana diferitelor categorii de animale

6. Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere • Schimbarile climatice au efecte directe asupra productivitatii animalelor si indirect asupra disponibilului de furaje si pasuni. • Clima determina tipurile de animale cel mai bine adaptate pentru anumite zone agro-ecologicesi animalele care sunt capabile sa sustina comunitatea rurala. • Este de asteptat ca schimbarile climatice sa afecteaze animalele la nivel de specie.

7. Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere • Impactul negativ al rumegatoarelor asupra efectului de sera, poate impune schimbari in sistemul de crestere al animalelor, dieta. • Cerintele nutritionale ale animale au fost stabilite intr-un mediu protejat de extremele climatice. Din acest motiv, anumite sunt mai relevante in conditii optime de mediu iar altele sunt mai putin corespunzatoare cand animalele sunt expuse stresului climatic.

8. Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere Clase majore de adaptare: • schimbari de sezon si perioade de insamantari;diferite varietati si specii; • alte input-uri (fertilizare, opratii de camp etc)noi varietati; • managementul arderii padurilor (in anumite conditii acesta este un proces natural de mentinere a sanatatii anumitor ecosisteme), promovarea sistemului agroforestier, management adecvat cu specii potrivite si practici silvicole (FAO, 2005).

9. Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere Raspunsuri specifice adaptarii: • reducerea riscurilor securitatii alimentare; • identificarea factorilor vulnerabili; • modificarea cercetarilor prioritare in agricultura; • protejarea resurselor naturale; • intarirea extensiei in agricultura si a sistemelor de comunicare; • cresterea nivelului de instruire si educare; • identificarea si promovarea beneficiilor climatice ale padurilor.

10. Potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice. • Schimbarile conditiilor de mediu sunt cunoscute ca avand un impact enorm asupra diversitatii plantelor la originea acestora. • Se preconizeaza faptul ca schimbarile climatice raman factorul important de influenta a biodiversitatii vegetale, fiind agravate conditiile de crestere in zone mai putin favorabile. • Scenariul in fata caruia este pusa agricultura consta in intensificarea rotatiei culturilor cu un numar limitat de plante inalt productive pentru hrana sau materii prime pe piata, in conditiile agravarii climatice. Aceasta va duce la cresterea problemelor legate de stresul biotic si/sau abiotic care limiteaza nivelul de productie. • Recentele progrese biotehnologice deschid noi posibilitati pentru avantaje rapide in cresterea plantelor. Plantele cu rezistenta crescuta la factorii biotici si abiotici sunt optiuni reale.

11. Potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice. • Speciile de plante variaza in ceea ce priveste raspunsul la CO2. • Graul, soia, orezul fac parte din categoria plantelor cu raspuns rapid la cresterea nivelului de CO2. • Porumbul, sorgul, meiul sunt mai bine adaptate conditiilor de seceta dar raspunsul este mai putin eficient la cresterea nivelului de CO2. • Un nivel ridicat al CO2 induce, de asemenea, inchiderea stamatiilor prin care CO2 este absorbit si vaporii de apa eliberati. • In conditiile cresterii nivelului de CO2 se utilizeaza mai putina apa chiar daca se produc cantitati mai mari de carbohidrati. Acest efect dual imbunatateste eficienta utilizarii apei ca raport intre productia de biomasa si cantitatea de apa consumata. • In acelasi timp, asociat efectelor climatice, cum ar fi cresterea temperaturii, schimbari in nivelul precipitatiilor si gradul de umezire al solului, cresterea evenimentelor meteorologice extreme pot, fie imbunatati fie afecta negativ fiziologia plantelor cultivate.

12. Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215 • Dezvoltarea unei strategii de comunicare si introducere a Masurii 215; • Definirea problematicilor ce exista si fiinteaza in momentul actual, care sunt lipsurile si ce este necesar pentru acoperirea acestora; • Identificarea grupului tinta caruia se adreseaza Masura 215; • Activitati de comunicare (informare) prin care putem influenta direct sau indirect crescatorii de animale;

13. Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215 !!!!Fiecare dintre noi este responsabil • Definirea obiectivelor si a mesajului cheie pentru activitatile de comunicare; • Plan de implementare, resurse financiare si umane ce trebuie mobilizate; • Proceduri de monitorizare si evaluare; • Recomandari privind centrarea activitatii de comunicare pe legislatie fundamentata pe rezultatele cercetarii; • Intarirea activitatilor de monitorizare si evaluare incluzand masuratori regulate si consistente a rezultatelor prin indicatori specifici.

14. Rezultate obtinute – faza I • 1. Studiu privind impactul nutritiei (indicator cheie) asupra bunastarii animalelor; • Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215; • 1 Studiu privind adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere • 1 Studiu privind potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice. • 1 Raport privind caracterizarea din punct de vedere nutritional a unor resurse furajere pentru hrana diferitelor categorii de animale. • 3 tabele cu valori nutritive

15. Valoarea nutritivă a unor nutreţuri pentru rumegatoare (pe kg SU) în zona de câmpie

16. Valoarea nutritivă a unor materii prime pentru pasari

17. Valoarea nutritivă a unor materii prime pentru porci

18. Concluzii • Nutritia constituie unul din indicatorii de baza ai bunastarii animalelor. • Formularea unor retete de nutret combinat la nivelul cerintelor fiziologice specifice fiecarei specii de animale si, in cadrul acestora, specifice starii fiziologice, categoriei de varsta si greutate, este elementul care contribuie in mare masura la asigurarea confortului nutritional. • Schimbarile climatice la care asistam au repercusiuni nu numai asupra oamenilor ci si asupra animalelor si plantelor. Exista specii care se adapteaza mai usor iar altele dispar.