Materializarea în teren a reţelelor geodezice

1. Materializarea în teren a reţelelor geodezice

2. Punctele reţelelor de triangulaţie sunt materializate în teren prin: • borne • semnale geodezice Punctele reţelelor de nivelment sunt materializate în teren prin: • repere • mărci. Bornele, reperele şi mărcile vor reprezenta o perioadă îndelungată (uneori sute de ani)punctul respectiv şi de aceea acest tip de semnalizare poate fi denumit permanent.

3. Semnalul geodezic permite: • efectuarea observaţiilor geodezice (unghiulare sau de lungimi) în punctul considerat • observarea acestuia din celelalte puncte ale reţelei de triangulaţie cu care se află în legătură. • Semnalul durează mai puţin în timp (2-10 ani) îndeplinind un rol provizoriu de semnalizare. • De obicei bornele şi reperele sunt constituite din beton armat iar semnalele geodezice din lemn. • Se mai întâlnesc uneori şi borne din piatră sau lemn (atunci când solul impune folosirea lor) şi semnale metalice (uneori demontabile).

4. Semnalele geodezice se construiesc de multe ori în condiţii dificile, în puncte izolate şi greu accesibile transportului auto, ceea ce creează greutăţi mari în aprovizionarea cu materiale de construcţii şi în folosirea unor utilaje de înaltă tehnicitate la operaţiile de montaj. • De aceea inginerul geodez trebuie să fie în măsură să realizeze construcţii simple dar stabile şi sigure, cu ajutorul materialelor de construcţii locale, folosind dulgheri şi lucrători calificaţi şi personal angajat temporar care trebuie instruit la faţa locului. • Întregul personal trebuie instruit temeinic din punct de vedere al protecţiei muncii pentru a se evita accidentele de muncă.

5. Semnalele geodezice Un semnal geodezic se compune, în general, din următoarele trei părţi principale: • piramida pilastru susţine instrumentul folosit la efectuarea observaţiilor geodezice. La semnalele „la sol”, această parte componentă nu mai este necesară deoarece aparatul va fi instalat în staţie pe trepiedul său sau pe pilastrul de beton (ordinul I). La semnalele pe construcţii piramida pilastru este înlocuită cu un pilastru de beton armat.

6. piramida semnal îndeplineşte următoarele funcţiuni principale: • permite operatorului să efectueze observaţiile în punctul geodezic, la înălţimea stabilită prin proiect; • susţine piramida de semnalizare

7. piramida de semnalizare îndeplineşte rolul de obiect de vizat din celelalte puncte ale reţelei. Partea terminală a piramidei de semnalizare are o construcţie specifică fiecărui ordin de triangulaţie.

8. Orice semnal geodezic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale: • să fie stabil şi simetric construit în raport cu axa sa verticală; • să fie pe cât posibil centrat, adică punctele centrale ale bornei, pilastrului propriu-zis şi ale popului de vizare să fie pe aceeaşi verticală; • construcţia trebuie să fie economică şi să poată fi realizată cât mai simplu.

9. Semnele distinctive ale punctelor geodezice • Semnalizarea punctelor geodezice de triangulaţie se face în mod distinct, pe ordine. • Pentru punctele de triangulaţie de ordinul I, II, III semnalizarea se realizează prin intermediul cilindrului afazic (cu 32 de palete pentru ordinele I şi cu 16 palete pentru ordinele II şi III) care asigură condiţii uniforme de vizibilitate în întregul tur de orizont. • Pentru punctele de ordinele IV şi V se foloseşte semnalizarea cu unul, respectiv cu doi fluturi.

11. În cazul în care în urma recunoaşterii terenului s-a stabilit că se pot efectua observaţii direct de pe trepiedul instrumentului punctul geodezic respectiv va fi materializat printr-un semnal la sol sau printr-o piramidă la sol. Semnale geodezice la sol şi pe construcţii

12. semnal la sol piramidă la sol

13. Semnalul la sol (baliza topografică) poate fi utilizat numai pentru punctele de ordinul V, înălţimea maximă a acestui semnal fiind de 5 m. De obicei acest tip de semnal se plantează într-o cutie de lemn situată excentric faţă de bornă, la câţiva decimetri pe una din direcţiile N-S sau E-V. În timpul observaţiilor în punctul considerat semnalul va fi scos din cutie şi se va staţiona pe centrul acesteia, reducându-se în acest fel operaţiile de centrare a operaţiilor (se vor calcula iniţial coordonatele semnalului şi apoi prin adunarea sau scăderea excentricităţii din coordonata x sau y, după caz, se calculează coordonatele bornei). • Pentru a înlesni vizibilitatea din celelalte puncte ale reţelei semnalul se înnegreşte pe o porţiune de 1 m, situată la circa 2 m de la sol.

14. Ca un caz particular la acestui tip de semnal se admite semnalizarea în arbori a punctelor de ordinul V. Piramidele de ordinul III, la sol, au patru stâlpi principali (picioare). Cele de ordinul I şi II sunt similare, diferă doar modul de realizare a părţii superioare. În punctele de ordinul IV se construiesc piramide la sol cu numai trei picioare, care formează între ele unghiuri de 60º. Lungime bazei piramidei se determină ca fiind egală cu jumătate din înălţimea semnalului care poate atinge valoarea maximă de 10 m.

15. În localităţi sau în puncte izolate unde există construcţii este permisă amplasarea unor semnale geodezice de ordinele IV şi V . Construcţia trebuie astfel realizată încât să nu afecteze clădirea pe care este situată, avându-se grijă ca pilastrul de beton armat să fie amplasat pe un stâlp sau un perete de sprijin. Semnalizarea la partea superioară este scoasă din pilastru pe timpul staţionării în punct. • Pe construcţiile cu terasă circulabilă se pot realiza semnalizări mai simple, cu dimensiuni mai reduse şi ancorate corespunzător. • Cazuri particulare ale semnalizării geodezice pe construcţii pot fi considerate punctele geodezice situate pe biserici, turnuri, etc. În aceste cazuri semnalul care este vizat din exterior este reprezentat de crucea situată pe clopotniţă, de paratrăznete, etc iar staţia de teodolit se realizează excentric, pe unul sau mai multe pervazuri ale ferestrelor, în funcţie de vizele necesare în punct.