Previziuni economice

1. Previziunieconomice Asist. Univ. Dr. Codruța mare Birou 346 codruta.mare@econ.ubbcluj.ro

2. Consultații Luni 15:50 – 16:50 Marți 10:50 – 11:50.

3. Evaluarea SPE – 30% parțial - 30% examen final - 40% proiect prezentat Opțional – 50% parțial - 50% proiect prezentat

4. Seminarii Prelucrări în Eviews – metode și tehnici de previziune.

5. BIBLIOGRAFIE HENDRY, David F., Economic Forecasting, Nuffield College, University of Oxford, 2000 – lecture notes. SODERLIND, Paul, Lecture Notes in Empirical Macroeconomics, University of St. Gallen, 2005. SODERLIND, Paul, Lecture Notes in Macroeconomic and Financial Forecasting, University of St. Gallen, 2006. SODERLIND, Paul, Lecture Notes in Financial Econometrics, University of St. Gallen, 2011. COCHRANE, John H., Time Series for Macroeconomics and Finance,Graduate School of Business, University of Chicago, 2005.

6. BIBLIOGRAFIE KLEIN, Lawrence R., WELFE Aleksander, WELFE Wladyslaw, Principiile modelăriimacroeconometrice, Ed. Economică, București, 2003. MAKRIDAKIS, Spyros, WHEELWRIGHT, Steven C., HYNDMAN, Rob J., Forecasting – Methods And Applications, Ed. John Wiley & Sons, Inc., 1998. NISTOR, Ioan, Prognoza macroeconomică, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2009.

7. PREVIZIUNEA = o afirmație despre viitor. = cercetarea științifică a viitorului. = o evaluare probabilă, elaborată în mod științific, privind evoluția cantitativă și calitativă a fenomenului cercetat. Inițial denumită futurologie (afirmație probabilistică a viitorului). Previziune=prognoză=futurologie=conjectură=melontologie=delphologie. Are la bază serii de timp.

8. PREVIZIUNEA – scurt istoric Prognoza —> origine greacă —> prognostiken (înainte, cunoaștere). Dezvoltată ca știință la începutul sec. XX. Cele mai multe aplicații erau și sunt la nivel macroeconomic. Primul model macroeconomic a apărut în 1936 pentru economia olandeză – Jan Tinbergen. 1950 – primul model pentru economia SUA, 1962 pentru UK – Laurence Klein. Astăzi sunt modele cu mai multe țări construite de către BCE, FMI, OECD.

9. PREVIZIUNEA – tipuri Din punct de vedere al duratei Pe termen scurt – de la 1 zi la maxim 1 an, folosește metode cantitative; Pe termen mediu – de la 1 sezon (în general trimestru) până la 2 – 3 ani (se poate merge până la 5 ani), metode cantitative combinate cu discernământul uman; Pe termen lung – peste 5 ani în viitor, bazată în principal pe judecata umană.

10. PREVIZIUNEA – tipuri Dpdv al metodelor și informațiilor folosite Cantitativă – bazată pe date și statistici (testarea pieței, anchete de piață, metode cu serii cronologice, metode cauzale, etc.); Calitativă – bazată pe experiență, judecată și cunoștințe (extrapolare naivă, analogie istorică, scenarii, metode Delphi, etc.). În funcție de nivelul la care se realizează Macroeconomică Microeconomică

11. PREVIZIUNEA • Metodele folosite pot fi naive sau formale. • Avantaje și dezavantaje. • Ipoteze de lucru: • Există informații despre trecut, care pot fi aranjate sub forma unor baze de date. • Caracteristicile evoluționiste din trecut se vor păstra și în viitor.

12. PREVIZIUNEA - input Găsirea surselor de date pentru obiectul previziunii. Obținerea informațiilor legate de condițiile externe factoricare ar putea influența previziunea. Determinarea clară a nevoilor utilizatorului rezultatelor previziunii. Stabilirea clară a resurselor (umane și financiare) necesare procesului de previziune și a metodelor și tehnicilor posibile.

13. PREVIZIUNEA - output Formatare output. Modul de prezentare a rezultatelor. Evaluarea previziunii.

14. PREVIZIUNEA – etape Analizarea caracteristicilor principale ale evoluțiilor trecute. Identificarea cauzelor schimbărilor trecute. Identificarea cauzelor erorilor din previzionările anterioare într-un anumit. Identificarea factorilorcare ar putea influența evoluțiile viitoare. Efectuarea efectivă a previziunii și măsurarea acurateții și a gradului său de încredere. Monitorizarea regulată a acurateții rezultatelor previziuniiși identificarea motivelor pentru care apar erori semnificative. Revizuirea rezultatelor și a metodelor folosite atunci când e necesar. “Previzionează din timp și des.”

15. De ce previzionăm? Luăm decizii într-o lume plină de incertitudine. Previzionăm – vremea, evoluția ciclurilor economice, inventarul și gestiunea, dezvoltarea produsului, speculațiile, managementul riscului, politicile economice (inflația, rata de schimb, încasările din taxe), managementul crizelor (incidență de plată, devalorizarea monedei, instabilitate politică).