MANAGEMENTUL CALITĂŢII

1. MANAGEMENTUL CALITĂŢII Prof.Silviu Neacsu

2. Evoluţiile ultimilor ani de la nivel naţional şi internaţional au scos în evidentă necesitatea construirii unui sistem naţional de management şi de asigurare a calităţii. În sistemul de învătământ, calitatea procesului educaţional a devenit prioritate naţională. Pentru a investiga calitatea unei instituţii de învătământ şi a serviciilor educaţionale pe care acesta le prestează este necesar să se înteleagă mai întâi conceptele cu care se operează: calitate, criterii, indicatori de caliate, standarde sau descriptori. • Conceptul de “asigurare a calităţii” s-a aplicat în primul rând în economie, deci în organizaţii care aveau ca prim scop profitul: să producă şi să vândă cât mai mult, funcţionând într-un mediu puternic concurenţial. Calitatea este produsă de de cel care oferă pe piaţă respectivul produs sau serviciu dar este definită de client şi nu de producător.

3. Calitatea reprezintă un a aţribut intrinsec al oricărui obiect material sau imaterial care respectă gradul de adecvare la cerinţele specificate sau implicite ale beneficiarului. • Calitatea unei institutii de învăţământ este determinată de calitatea proceselor şi de calitatea serviciilor educaţionale oferite. • OBSERVAŢIE Este important de precizat că pentru procesul de învăţământ, calitatea nu este produsă şi definită exclusiv de şcoală ca ofertant de servicii educaţionale ci de beneficiarii şi clientii educaţiei. Aceştia trebuie permanent consultaţi iar satisfacţia lor să fie un motiv permanent de preocupare pentru pentru instituţiile de educaţie în aşa fel încât să se genereze un sistem concurenţial.

4. CALITATEA PROCESULUI -folosirea resurselor -proceduri -informatii -organizarea procesului CALITATEAORGANIZATIEI -cultura organizationala -structura,sisteme -facilitati -management -resurse umane CALITATEA SERVICIILOR EDUCATIONALE Indeplinirea cerintelor clientilor Interni externi

5. Realizarea obiectivelor amintite se asigură prin procesul didactic, activitatea educaţională şi o multitudine de servicii specifice unităţilor de învăţământ. Calitatea procesului de învăţământ depinde de calitatea acestor trei componente. Competenţa managerială a personalului de conducere este definitorie.

6. Competenţa managerială a personalului de conducere Calitatea procesului didactic Calitatea activitatilor educationale • Competenţa şi motivarea personalului didactic • Calitatea elevilor. • Calitatea curriculei • Calitatea programelor • Calitatea metodelor şi procedeelor didactice • Calitatea resurselor materiale utilizate • Disponibilitatea resurselor financiare (bugetare şi nebugetare) şi autonomia decizională a folosirii acestora • Calitatea facilităţilor (biblioteci, de locuit) • Facilităţi pentru personalul didactic şi nedidactic • Competenţa personalului • Motivarea şi disponibilitatea personalului • Încrederea beneficiarilor /finanţatorilor. • Calitatea resurselor materiale disponibile • Disponibilitatea resurselor finaciare atrase. Calitatea altor Servicii furnizate de Institutia de invatamant FACTORII EXTERNI INSTITUŢIIEI

7. Există doua tipuri de raţionamente ale managerilor privind orientarea instituţiei de învăţământ spre calitatea organizaţională. Ele pot genera o instituţie de învăţământ conservatoare sau dimpotrivă una inovativă. Diferenţa apare din modul în care se percepe calitatea instituţiei de învăţământ: şcoala numai prin rezultatele activităţii didactice, elevii prin prisma cunoştinţelor dobândite şi a facilităţii obţinerii diplomelor sau a condiţiilor de locuit iar organismele financiare pe baza cheltuirii resurselor disponibile sau că există un proces în care instituţia se adaptează permanent la nou,este preocupată de îmbunătăţirea proceselor pe care le desfaşoară şi a serviciilor pe care le oferă.

9. De asemenea un element important în modul de abordare a managementului este clientul adică destinatarul produsului material oferit de către furnizor. De asemenea un element im

10. Punerea în practică a unei strategii orientate spre calitate se realizează prin managementul calităţii definit ca ansamblul activităţilor funcţiei de management, care determină politica în domeniul calităţii, o politică orientată spre client, obiectivele şi responsabilităţile care se implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace ca: planificarea calităţii, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi imbunătăţirea calităţii. • PLANIFICAREA CALITĂŢII • Activităţi care stabilesc obiectivele şi condiţiile referitoare la calitate precum şi condiţile de aplicare a elementelor sistemului calităţii. • ASIGURAREA CALITĂŢII • Ansamblul activităţilor planificate şi sistematice în cadrul sistemului calităţii şi demonstrate atât cât este necesar pentru furnizarea încrederii • CONTROLUL CALITĂŢII • Tehnici şi activităţi cu caracter operaţional utilizate pentru satisfacerea condiţiilor referitoare la calitate. • IMBUNĂŢĂŢIREA CALITĂŢII • Acţiuni întreprinse de organizaţie pentru creşterea eficienţei activităţilor în scopul de a asigura avantaje atât pentru organizaţie cât şi pentru clienţii acesteia. • MANAGEMENTUL CALITĂŢII • Ansamblul activităţilor funcţiei generale de management, care determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi responsabilităţile şi care se implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace ca: planificarea, controlul, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii

11. In politica “ orientării spre client”, este absolut necesară stabilirea unor proceduri concrete de consultare / participare a elevilor şi părinţilor la elaborarea ţintelor strategice, programelor şi acţiunilor concrete, la funcţionarea concretă a şcolii, la luarea deciziilor importante, la evaluare etc. • Sistemele şi procedurile de asigurare a calităţii se referă, de regulă, la: • *Proiectarea şi planificarea dezvoltării unităţii şcolare: cum anume se stabilesc ţintele strategice şi strategiile de dezvoltare, care sunt responsabilităţile, mecanismele şi procedurile decizionale, cine participă la luarea deciziilor, cum sunt deciziile respective aduse la cunoştinţă comunităţii şi cum este creat consensul în jurul acestor ţinte strategice etc., • • Implementarea programelor şi acţiunilor stabilite şi monitorizarea funcţionării unităţii şcolare : cine răspunde şi cine participă, care sunt metodele şi instrumentele de monitorizare şi feed-back, cum se asigură participarea “purtătorilor de interese” la monitorizare, cum este preluat feed-back-ul acestora etc.

12. • Evaluarea modului în care funcţionează şi se dezvoltă unitatea şcolară, la revizuirea proiectelor, programelor şi la optimizarea funcţionării curente: care sunt metodele, instrumentele şi procedurile de evaluare, cine participă la evaluare şi cum anume, care sunt procedurile de revizuire a documentelor programatice şi cine participă la ele, care sunt mecanismele de avertizare timpurie. • Este evident faptul că şi sistemul de evaluare a calităţii trebuie conceput altfel decât suntem obişnuiti. În primul rând, trebuie să asigure realizarea principalelor funcţii ale evaluarii-anume: • Imbunătăţirea activităţii curente - evaluarea trebuie sa fie oportună, să împiedice apariţia disfuncţiilor majore şi în acelaşi timp, sa arate foarte clar ce a mers şi ce nu în activităţile trecute; • Aşigurarea feedback-ului pentru grupurile semnificative de interes – rezultatele acţiunilor trebuie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice, manageri, comunitate în ansamblul ei, pentru ca toate aceste grupuri de interes să poată judeca dacă “investiţia” facută (nu numai cea financiară) a dus sau nu la impactul scontat şi dac merită continuată sau nu; • Revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii şcolare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii asumate. În ultimii ani, în Romania şi la nivelul Uniunii Europene, necesitatea unei culturi a autoevaluării este tot mai insistent afirmată şi încurajată prin politicile educaţionale. • Autoevaluarea este considerată ca dimensiune fundamentală a “organizaţiei care învaţă”: evaluarea externa este, adesea, ineficientă şi tardivă într-o societate în care schimbarea este extrem de rapidă şi imprevizibilă dar nu este lipsită de importanţă.

13. CONTEXT LEGISLATIV • Ţintind obiectivul politic prioritar “integrarea în UE”, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN - MedC - MECT) a dezvoltat strategii proprii care să conducă la integrarea educaţiei şi a formării iniţiale şi armonizarea sistemului educaţional preuniversitar cu sistemele de educaţie/formare a ţărilor membre în UE. • În cursul negocierilor de aderare la UE, România a adoptat în martie 2000 Documentul de poziţie la Capitolul 18 - Educaţie, Formare Profesională şi Tineret prin care acceptă în întregime acquis-ul comunitar în domeniu. Nu solicită perioadă de tranziţie sau derogări. • Obiectivele strategice ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada 2005-2009 au vizat promovarea de politici privind: • aşigurarea calităţii educaţiei • descentralizarea învăţământului preuniversitar • formarea resurselor umane

14. CALITATEA EDUCAŢIEI • “Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.” • “Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele enunţate.” • „Organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ.Pot fi organizăţii furnizoare de educaţie şi alte personae juridice care potrivit statutului, desfasoara activităţi de învăţământ pe baza de programe legal autorizate, de formare initiala şi continua.” • (Ordonanţa de Guvern nr. 75 / 2005, Legea 87/ 2006) • Ordonanţa Guvernamentală (OG) nr. 75 din 12 iulie 2005 şi Legea 87/ 2006 stabilesc principiile politicii naţionale pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie pentru întregul sistem naţional. Politica de asigurare a calităţii doreşte să ofere un Cadru Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC) pentru organizaţiile furnizoare de educaţie din România, cadru care să răspundă cerinţelor europene şi să respecte cele mai bune practici de la nivel european. • Această Ordonanţă a Guvernului României confirmă rezultatele măsurilor de aplicare experimentală desfăşurate cu ajutorul sprijinului acordat prin programele PHARE multianuale ale UE.

15. Prima iniţiativă la nivelul politicilor a fost lansată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în februarie 2004, prin organizarea unei Conferinţe Europene privind Asigurarea Calităţii în Educaţie şi a unui seminar de formare în oraşul Sinaia, România. • Evaluarea externă a rezultatelor în educaţie este unul dintre procesele prin care se asigură calitatea în educaţie.

16. DESCENTRALIZAREA ÎN EDUCAŢIE – PREMIZA A CALITĂŢII • “Reprezintă procesul de transfer de autorităţe, responsabilitate şi resurse, de la nivelul central către cel local / unitate şcolară.” • Domenii de descentralizare: Curriculum • Resurse umane • Administrare & Conducere • Finanţare • Descentralizarea învăţământului nu este un scop în şine. Ea se înscrie în strategia naţională de descentralizare şi are menirea creării unui sistem de învăţământ organizat, administrat şi finanţat conform rigorilor europene în ceea ce priveşte asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ, accesului liber, egal şi deplin al tuturor copiilor şi tinerilor la actul educaţional, adecvarea ofertei educaţionale la interesele şi nevoile beneficiarilor direcţi şi indirecţi.

17. Descentralizarea nu trebuie să producă dezechilibre şi distorsiuni în organizarea, conducerea şi susţinerea de la nivel naţional a sistemului de învăţământ. Descentralizarea deciziei nu exclude, ci implică dezvoltarea sistemului de monitorizare, control şi evaluare, deopotrivă din partea comunităţii locale, dar şi a instituţiilor şi organismelor guvernamentale de specialităţe. • La nivelul organizaţiilor furnizoare de educaţie există riscul apariţiei unor disfuncţionalităţi datorate rezistenţei unor factori la procesul de înnoire sau datorate intervenţiei neadecvate în politicile de angajare şi promovare a personalului, fie în modul de alocare a fondurilor. • Una dintre modalităţile de măsurare a performanţei sistemului de management al calităţii organizaţiilor furnizoare de educaţie este monitorizarea informaţiilor referitoare la percepţia clientului asupra satisfacerii de către acestea a cerinţelor.

18. Conform Ordonanţei de urgenţă 75/2005 : • Art. 14. - (1) Pentru evaluarea externă a calităţii se înfiinţează Agenţia Română de Aşigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, denumită în continuare ARACIS, şi Agenţia Română de Aşigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniverşitar, denumită în continuare ARACIP. • Art. 24. - (1) ARACIP este instituţie publică, de interes naţional, în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu personalităţe juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli. ……. • (3) ARACIP are următoarele aţribuţii: • g) realizează împreună cu inspectorăţele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei şi Cercetării activităţea de monitorizare şi control al calităţii; • Art. 26. - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin structurile sale, este responsabil de controlul şi implimentarea măsurilor de aşigurare şi îmbunătăţire a calităţii recomandăţe de ARACIP. • (2) Controlul calităţii în învăţământul preuniverşitar se exercită prin inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza unor metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. • Pentru a asigura consilierea personalului din sistem, experţii trebuie să îşi formeze o opinie generală justificată cu privire la eficienţa ofertei educaţionale şi la măsura în care aceasta satisface nevoile elevilor. În acest scop, ei trebuie să analizeze rezultatele procesului educaţional, calitatea educaţiei şi instruirii, precum şi calitatea conducerii şi managementului organizaţiilor furnizoare de educaţie şi formare profesională.