10 likes | 194 Views
Cantec vechi. Tristan Tzara. Lângă mare am făcut cântarea asta Ascultaţi să i-o spuneţi dacă o s-o întâlniţi E înaltă, are ochi buni şi liniştiţi Şi e blondă cum e iarba ce-a simţit fiorul coasei
E N D
Cantec vechi Tristan Tzara Lângă mare am făcut cântarea astaAscultaţi să i-o spuneţi dacă o s-o întâlniţiE înaltă, are ochi buni şi liniştiţiŞi e blondă cum e iarba ce-a simţit fiorul coasei O, te-ai dus, te-ai dus iubito într-o iarnă după masăŞi mi-e inima o floare ofilităO hârtie – poezie veche şi demult mototolităŞi-aruncată în cutie sau sub masă Tu ai vrut Marie să-ţi legi o frânghie de gâtFiindcă mama ta te-a iubitÎn haine de Duminică dânsul a venitŞi ţi-a şters de pe florile obrazului plânsul. – Luna e roşie Marie, noaptea cum să fie – cenuşieVino cu mine la moşieO să-ţi plângi întâi durerea toată, nesupăratăÎntr-o odae veche şi întunecoasă, într-o odae liniştită şi curată. Unde să te poţi desbrăca în pielea goalăCa să dai suferinţei desmierdăriPoate o să vrei cărţi cu poezie pentru uităriSau păpuşă cu leagăn şi îngrijiri de boală. O să ne plimbăm în sanie pe câmpia înzăpezităŞi o să mă joc cu inima ta de pisicăPrimăvara o să invităm prieteni la moşieŞi o să petrecem în bucurie.