Să gândim şi să lucrăm împreună, pentru actualele şi viitoarele generaţii, ca p arteneri!

1. PARTENERIAT COLEGIUL MILITAR LICEAL,,STEFAN CEL MARE'' - COLEGIUL NATIONAL ,,DRAGOS VODA'' CAMPULUNG MOLDOVENESC Să gândim şi să lucrăm împreună, pentru actualele şi viitoarele generaţii, ca parteneri! COORDONATORII PROIECTULUI: Profesorii de fizică din cele doua colegii. • Are ca scop: • Cunoaşterea reciprocă a elevilor,a activităţilor acestora; • Transferul de bune practici. • Propune: • Vizitarea şcolii partenere; • Realizarea unor activităţi comune care să stimuleze interesul pentru studiul fizicii,prin cunoaşterea multiplelor aplicaţii ale acesteia în viaţa de zi cu zi; • Educaţia ecologică; • Asigurarea unui contact permanent între profesorii de fizică din cele două colegii. • GRUP ŢINTĂ: • Elevi cu vârste cuprinse între 14 şi 18ani, • din C.M.L.,,Ştefan cel Mare”si C.N.,,Dragoş Vodă” • ACŢIUNI: • Schimb de materiale cu lucrările elevilor, prin intermediul internetului, prin e-mail; • Concursuri de creaţie plastică, de compuneri redactate in Word, de materiale in format informatic create in Pp sau tematică stabilită de comun acord. • Schimb de materiale Pp-uri educative care transmit un mesaj moral , util in formarea morala a elevilor (un mesaj care este uşor de perceput datorita formei de prezentare atractive, pe calculator, cu imagine, sunet, fond muzical). Vizionarea, de către elevi, a acestor materiale. • Schimb de materiale "pp"-uri educative care transmit informaţii de specialitate. • Detectarea indicelui de radioactivitate sau de poluare sonoră în localitatea noastră.

3. Colegiul Militar Liceal ”Stefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc Parteneri: Primăria Câmpulung Moldovenesc Colegiul Naţional ”Dragoş Vodă” Câmpulung Moldovenesc Facultatea de Știinţaşi Ingineria Mediului din Cluj Napoca Proiectşcolar de mediu RADIAŢIILE – UN PERICOL INVIZIBIL Realizatori: Ciobanu Ioan /CN Coordonatori: prof. Gulii Catalina Reabschi Alexandra /CN prof. Bordeianu Cristian Avram Dan / CML prof. Ciobanu Adina Taran Alexandru/CML

4. MottoRadiaţiile au existat, există şi vor exista, însă cu prea multe radiaţii noi vom dispărea! Teama de radiaţii, după dezastrul nuclear de la centrala Fukushima din Japonia, a cuprins şi România. Mulţi oameni sunt interesaţi despre modul în care se pot proteja de radiaţii, deşi ştim că în fiecare zi suntem expuşi acestora.

5. SCOPUL LUCRĂRII Lucrarea de faţă se constituie ca o sinteză a unor date cantitative şi calitative, pe baza cărora se încearcă conştientizarea oamenilor asupra pericolului pe care îl reprezintă radiaţiile, precum şi determinarea nivelului de poluare radioactivă a zonei în care trăim.

6. Obiective • Stabilirea gradului de poluare radioactivă a aerului, solurilor şi a apei; • Stabilirea nivelului radiaţiilor electromagnetice în zonă; • Eliminarea în timp a surselor posibile de iradiere; • Identificarea unor metode pentru a îmbunătăţi calitatea aerului, apei şi solurilor din regiune; • Sensibilizarea autorităţilor în ceea ce priveşte riscurile la care este expusă populaţia din zona municipiului Câmpulung Moldovenesc; • Prevenirea cetăţenilor, asupra pericolului radiaţiilor la care sunt expuşi şi a consecinţelor posibile; • Prezentarea modului în care ne putem proteja de diferite tipuri de radiaţii; • Identificarea resurselor financiare pentru aplicarea măsurilor propuse.

7. Radiațiile pot proveni din cele mai neașteptate locuri, astfel corpul uman poate absorbi o doză mult mai mare de radiații dacă se află zilnic în apropierea Tv-ului, decât dacă am locui într-o zonă apropiată unei centrale nucleare în funcțiune. Radiațiile diferă și ne afectează în orice moment. De exemplu, când călătorim cu avionul luăm contact cu radiațiile emanate de scannerele de la aeroport, radiațiile cosmice, semnalul de la aparatul radio și de la telefoanele mobile etc.

8. Principalele surse de radiaţii nocive pentru sănătatea umană Cele mai puternice radiaţii patogene ce acționează asupra omului, conducând la distrugerea câmpurilor fizice fine (CFF) ale acestuia, cu urmări foarte grave sunt: • Radiaţiile electromagnetice • Radiaţiile cosmice • Radiaţiile nucleare

9. Radiațiile electromagnetice Undele electromagnetice sau radiaţia electromagnetică sunt fenomene fizice care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acelaşi spaţiu, care oscilează şi se generează reciproc pe măsură ce se propagă. Spectrul radiaţiilor electromagnetice este împărţit după criteriul lungimii de undă în câteva domenii, de la frecvenţele joase spre cele înalte: • radiaţii (unde) radio; • microunde; • radiaţii infraroşii; • radiaţii luminoase; • radiaţii ultraviolete; • radiaţii X (Röntgen); • radiaţii "γ" (gamma - literă greacă).

10. Radiaţiilecosmice Radiaţia cosmică, numită şi„radiaţie cosmică de fond”, este radiaţia de natură corpuscularăprovenită direct din spaţiul  cosmic („radiaţie cosmică primară”) sau din interacţiunile acesteia cuparticuleledin atmosferă(„radiaţie cosmică secundară”). Radiaţia cosmică străbate atmosfera Pământului şi ajunge la suprafaţa sa.Intensitatea ei variază mult cu altitudinea. Radiaţiile nucleare Radiaţiile nucleare reprezintă particule de mare viteză (alfa, beta) şi unde electromagnetice (gamma) emise de către nuclee radioactive instabile.

11. Efectele biologice ale radiaţiilor : Efecte somatice - apar la nivelul celulelor somatice şi acţionează asupra fiziologiei individului expus. Leziunile somatice apar în timpul vieţii individului iradiat şi pot fi imediate sau tardive. Efecte genetice Apar în urma modificării celulelor germinale. Ele constau în mutaţii letale sau subletale la descendeţi, datorită unor efecte imediate ale radiaţiilor, cum ar fi: • alterarea cromozomilor; • alterarea chimică a codului genetic. Gravitatea acestor efecte este amplificată prin transmiterea lor la descendenţi ceea ce este posibil chiar şi la doze foarte mici.

12. În tabel sunt reprezentate ponderile diferitelor surse de iradiere pentru om, în condiţii terestre obişnuite.

13. MATERIALE ŞI METODE 1. Determinarea concentraţiei de radon din apele subterane - zona Câmpulung Moldovenesc. Activitatea minieră (expoloatarea uraniului) din vecinătatea municipiului influenţează în mod negativ calitatea mediului din regiune, iar pentru a evidenţia acest lucru am ales pentru studiu zona Câmpulung Moldovenesc - Fundu Moldovei .

14. Au fost recoltate probe pentru determinarea concentraţiei de radon din apele subterane şi de suprafaţă. La recoltarea acestora a participat echipa de proiect. Probele luate au fost transportate şi măsurate în laboratoarele Facultății de Ştiinţa Mediului, a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, într-un interval de 24 h de la recoltare. Apele au fost analizate prin metoda de măsurare a radonului în apă, folosind Celula Lucas. În urma măsurătorilor s-a înregistrat o concentrație medie a radonului de M=9,89 Bq/l, concentraţiaminimă Min.= 6,26 Bq/l și maximă Max.=22,48 Bq/l.

16. 2. Determinarea concentraţiei de radon din aer – zona Câmpulung Moldovenesc  În vederea măsurării radonului din aer, detectorul de impulsuri RADIM 2P, a fost amplasat în subsolul C.N. ,,Dragos Voda” şi a înregistrat timp de 2h. În urma măsurătorii, a fost înregistrată o concentraţie medie de 11,49 Bq/l 12 Bq/l valoarea normală.

17. 3. Determinarea nivelului radiaţiilor electromagnetice - zona Câmpulung Moldovenesc În vederea stabilirii fluxului radiaţiilor electromagmetice, produs de diferite surse am efectuat măsurători în localităţile Fundu Moldovei şi Câmpulung Moldovenesc, utilizând un multitester-adaptat GMH 3330. Media obţinută în urma măsurătorilor este zona4,9Wb.min3,8Wb şi max5,3Wb. Valorile minime au fost observate în zone cu puţine surse de radiații, iar valorile maxime în apropierea antenelor parabolice, TIR-urilor cu staţii de emisie recepţie şi în apropierea antenelor de telefonie mobilă.

18. Concluzii: • Zona cercetată nu prezintă un pericol major, măsurătorile radiometrice indicând o concentraţie a radonului de 11,5 Bq/lîn aerşi 9,89 Bq/l în apă, valoare ce se situează în limitele admise. • Valoarea medie a fluxului electromagnetic al zonei zonă4,9Wb este mai mare decât media obţinută pentru localitatea Cluj Napoca Cluj3,9Wb, însă valoarea se află în limitele admise, deci nu prezintă factor de risc pentru populaţie. • Rezultatele obţinute prin activităţile derulate demonstrează că radiaţiile există şi vor exista, însă ţinându-le sub control, nu ne vor influenţa negativ evoluţia. Soluţii propuse: • Monitorizarea periodică a zonei privind nivelul radiaţiilor şi publicarea rezultatelor în mass-media locală. • Realizarea şi publicarea unui ghid privind protecţia împotriva radonului şi a altor tipuri de radiaţii. • Informarea corectă a populaţiei asupra factorilor de poluare radioactivă. • Plantarea unor copaci, respectiv brad şi foioase, care reduc radiaţiile de anumite frecvenţe. • Atragerea de sponsori în vederea organizării unei activităţi de conştientizare a populaţiei privind educaţia ecologică.

19. Cum ne protejăm de radiaţiile solare! • Evităm expunerea la soare în orele amiezii; • Folosim creme cu factor de protecţie solară -FPS adecvat; • Persoanele care prezintă alunițe ar trebui să evite expunerea la soare; • Folosirea ochelarilor de soare cu protectie Uv şi îmbrăcăminte adecvată ; • Respectarea atenționărilor făcute de institutele de specialitate cu privire la exploziile solare şi nivelul radiaţiilor Cum ne protejăm de radiaţiile electromagnetice • Evităm pe cât posibil convorbirile lungi la telefon. • Pentru femeile gravide, bebeluși, copii este recomandat să se evite preparea alimentelor în cuptorul cu microunde; • Evităm să dormim cu telefonul la cap; • Decuplăm de la reţea aparatele electrice pe timpul nopţii; • Folosim dispozitive speciale, omologate, pentru absorbţia radiaţiei electromagnetice. Cum ne protejăm de radiaţiile nucleare! • Informarea populaţiei privind nivelul radiaţiilor, pericolul la care sunt expuşi şi respectarea măsurilor ce se impun. • În funcţie de tipul stării de urgenţă autorităţile locale vor activa planul de intervenţie în caz accident nuclear. Măsurile de protecţie care se întreprind în asemenea situaţii sunt: adăpostirea, evacuarea si administrarea de iodură de potasiu.

20. Mediul înconjurător descrie cel mai bine gradul de civilizaţie al societăţii în care trăim. Prin urmare, a face un bine naturii, înseamnă a face un bine societăţii şi indivizilor ei. Să trăim în armonie cu natura, e greu dar nu imposibil de realizat. Să fim conştienţi de datoria noastră morală de a păstra un mediu curat şi sănătos. Să ajutăm regiunile “bolnave” să redevină ce au fost cândva. Să lăsăm generaţiilor viitoare drept moştenire, nu moartea, ci viaţa. Viitorul omenirii depinde de noi şi nouă ne pasă!

22. Bibliografie • K.N. MUHIN - Fizica nucleara experimentala •   C. COSMA, T. JURCUT - Radonul si mediul inconjurator •  C. COSMA , S.MORCOVESCU - Radonul in apele subterane din zonele turistice ale Romaniei. • http://www.google.ro/ • http://www.energienucleara.go.ro/cap_05.html • http://www.suite101.com/ • http://www.neha-nrpp.org/Canada_Measurement.html • http://www.epa.gov/radon/radontest.html Mulţumim sponsorilor si partenerilor noştri • S.C. EUROPANDA S.R.L. • S.C. MAXITRANS S.R.L. • S.C. VELFARM S.R.L. • S.C. AKTIS S.R.L • Facultatea de Ştiinţaşi Ingineria Mediului din Cluj Napoca • Primăria Câmpulung Moldovenesc • Conducerea Colegiului Militar Liceal ”Stefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc • Conducerea Colegiului Naţional ”Dragoş Vodă” Câmpulung Moldovenesc Pentru informatii suplimentare, contactati-ne pe urmatoarele email-uri: • Prof. Adina Ciobanu – acvais@yahoo.com • Elev Reabschi Alexandra – anndra_2008@yahoo.com