Tema 2. Evoluţia managementului administraţiei publice.

1. Tema 2. Evoluţia managementului administraţiei publice.

2. 1 3 5 Evoluţia ştiinţei managementul administraţiei publice 2 4 Administrarea publică contemporană în Republica Moldova Sisteme contemporane de administrare publică locală

3. 1. Evoluţia ştiinţei managementul administraţiei publice Ştiinţa administraţiei publice s-a constituit treptat într-o perioadă de timp îndelungată şi în colaborare cu alte ştiinţe, ca urmare a preocupărilor pentru perfecţionarea administraţiei publice. Primele începuturi ale unei ştiinţe a administraţiei datează din secolul al XVII-lea, noţiunea "ştiinţa administraţiei" vine din secolul al XIX-lea.

4. În secolul al XVII-lea unii profesori din Germania şi Austria au ţinut studenţilor, la universităţile germane, cursuri privind ştiinţele camerale sau cameralistice. În germană Kameralien se traduce "ştiinţa administraţiei" şi cuvântul vine din limba latină camera care înseamnă "camera" cu înţelesul de instituţie financiară. La început ştiinţele camerale au studiat administraţia finanţelor publice, dar ulterior au cuprins toată administraţia Statului.

5. Evoluţia managementului administraţiei publice in R.M. Documentele istorice atestă că cea mai principală formă organizatorică şi de administrare în preajma creării Statului era obştea teritorială sau sătească. Condiţiile de dezvoltare interne şi existenţa pericolului extern, au condus la formarea uniunilor de obşti. Раздел 1

6. Primele formaţiuni statale pe teritoriul Moldovei istorice au început să apară către mijlocul secolului al XIV-lea în spaţiul de est al Carpaţilor Orientali. Premisele pentru întemeierea Statului Moldovenesc medieval s-au constituit odată cu creşterea a numeroase confederaţii de obşti săteşti agrare pastorale, grupate de-a lungul principalelor cursuri de apă. Раздел 1

7. Constituirea Statului medieval Moldova a fost un proces de durată, care s-a realizat prin unirea a mai multor ţări de la răsărit de Carpaţi sub autoritatea uni voievod. Odată cu formarea statului are loc şi constituirea unui apart de stat in fruntea caruia se afla Domnitorul. Considerat stăpân al ţării, având atribuţii legislative, executive, judecătoreşti şi militare, domnul cârmuia ţara ca un autocrat. În realitate însă el de fapt nu lua nici o hotărâre fără a se sfătui cu marea boierime Раздел 1

8. două corpuri consultative, pe lângă domnitorul ţării, în Moldova medievală erau Sfatul domnesc Ales din rândul nobilimii şi compus din boieri mari, mari proprietari funciari. Sfatul domnesc participa la luarea multor decizii importante, contrasemna actele domnului atât cele externe, cât şi cele interne, participa la judecare proceselor penale şi civile. Marea adunare a ţării Organ reprezentativ cu caracter de instituţie constituţională. Ea are rol de corp consultativ în luarea deciziilor deosebit de importante: alegerea domnitorului, deliberarea asupra tratatelor de pace şi vasalitate, declararea de război, plata tributului unor state străine. Раздел 1

9. Principalele dregătorii de stat în Moldova medievală erau următoarele: • Marele Vornic • Marele Logofăt • Marele Vistiernic • Marele Spătar • Marele Postelnic • Paharnicul cel Mare • Marele Armaş Раздел 1

10. Principalele dregători privati ai domnitorului în Moldova medievală erau următoarele: • Spatarul • Postelnicul • Paharnicul • Cliucinicul • Comisul Раздел 1

11. Administraţia oraselor Vechile aşezări urbane din Moldova, târguri sau oraşe, erau centre în care locuiau negustori şi unii meseriaşi, cu o organizaţie deosebită de a satelor moşiereşti şi boiereşti. Oraşul vechi aparte, aşadar, ca o mică organizaţie, cuprinzând un centru urban înconjurat de moşii şi sate. Regiunea dependentă de oraş, care se află în jurul sau se numea în Moldova ocol, termen care arată că e vorba de o moşie care ocoleşte de jur împrejur târgul.

12. Administraţia oraselor Autoritatea comunei îşi avea organele sale alese în persoana primarului şi un consiliu comunal, format întotdeauna din numărul invariabil de 12 membrii, care se întitulau pârgari (de la germanul Bliurger, cetăţeni liberi ai oraşelor). În Moldova primarul se numea soltuz (de la germanul Scultheis).

13. Administraţia oraselor Forma tradiţională de împărţire administrativă a Moldovei istorice a fost Judeţul. Concomitent Judeţele moldoveneşti se mai numeau şi ţinuturi. Domnitorul ţării numea în fruntea lor câte doi pârcălabi ce se mai numeau şi sudeţi sau staroşti. Раздел 1

14. Oraşul aveaşi dreptul de vamă. Vămilese petreceau în primul rând la oraşe. Vama era a domnului, dar era de două feluri, cea mare şi cea mică Vama mica se plătea la trecerea pe teritoriul oraşului Vama mare era vama de târg la desfacerea mărfurilor, ce se plătea de câtre cumpărători, bineînţeles în natură. Раздел 1

15. În Moldova medievalase plătea Vamapentru export Vamapentru import Раздел 1

16. Caracteristica sistemelor de administrare straina in Moldova Sistemul Otoman Sistemul Austriac Sistemul Rusesc • Moldova este parte integranta a Imperiului Otoman. • - Atributiile domnitorului Moldovei erau limitate. • - Timp de peste 300 de ani sistemul de administrate a Moldovei era conform celui turcesc. • În rezultatul anexării Basarabiei la Rusia în anul 1812 a fost instituit sistemul rusesc unic de administrare. • Denumirea de Basarabie a fost dată în 1813 cu centrul administrativ Bender. • Organul suprem era Sovetul Suprem • Organele administrative erau guvernatorul, viceguvernatorul, zemstfa gubernală şi camera de consiliu • instituită în nordul Moldovei în urma anexării ei la Austria. • Denumirea acestui teritoriu a fost schimbat în Bucovina. Раздел 2

17. 2. Administrarea publică contemporană în Republica Moldova Administrarea publica contemporana din R.M. se divizeaza in doua mari categorii autorităţilor centrale (Guvernul,ministerele departamentele şi celelalte organe centrale), competenţa cărora se extinde asupra întregului teritoriu al ţării autorităţilor locale când competenţa lor se răsfrânge asupra unei unităţi administrativ-teritoriale Раздел 1

18. La Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova B Legea privind administraţia publică locală locale Legea serviciului Public A C Cadrul legislativ al administratie Publice din R.M. Legea privind statutul municipiului Chişinău Legea privind statutul special al Găgăuzei D E Legislatia R.M. in domeniul administratiei publice Раздел 1

19. Conform legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, teritoriul R.M. se divizeaza in: Raioane Divizareaadministrativ-teritoriala a R.M. Orase Sate Раздел 1

20. Raionul - unitate administrativ - teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe, unde prin teritoriu, relaţii economice şi social - culturale, în centrul căruia este situat sediul consiliului raional ce se numeşte oraş-reşedinţă şi denumirea raionului poartă numele acestui oraş. Раздел 1

21. Satul cuprinde populaţia rurală unită prin teritoriu, relaţii economice, social - culturale, tradiţii şi obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot uni şi forma o comună. Oraşul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic şi social având datorii edilitar-gospodăreşti cu funcţie administrativă, industrială, comercială, politică şi culturală, a cărei populaţie, în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice şi în diferite domenii de activitate intelectuală. Раздел 1

22. Bălţi B Chişinău A C Bender Cadrul legislativ al administratie Publice din R.M. Tiraspol D Comrat E Municipiile Republicii Moldova Раздел 1

23. În limitele teritoriale ale acestor structuri administrative se instituie autorităţile publice locale. Fostele soviete săteşti din perioada regimului sovietic au fost înlocuite prin primării, iar preşedintele lor au fost numiţi primari. Раздел 1