E N D
SEMANATORULde Valentin Popovici Cu lacrimi si suspine...De-atata timp cu truda,tu ai semanat,Ai tot sperat in soare si caldura,Dar pamentul rod nu ti-a dat.Cu inima deschisa,de dorinte plina,Ca sa rasara ce-ai semanat,De-atatia ani cu ravna,pe Domnul firbinte L-ai rugatCa negura sa treaca si rod sa ai.Poate,nu vei vede vreodata,Pamantul plin de grane,Dar nu te lasa sora si frate,Caci ce-ai semanat ramane...Tu esti chemat sa sameni,In tacere s-astepti si sa veghezi,Tu lucreaza harnicChiar daca rodul inca nu-l vezi.
SEMANATORULde Valentin Popovici • Mai pune o speranta in fiecare boaba,Si-un vis in tot ceea ce faci,O...nu-ti lasa credinta ta furata,De indoieli si temeri,de vorba fara glas.Cuvantul sfant,mai seamana-l odata,In inimile celor pierduti,Chiar daca rodul nu s-arata,Samanta in pamant tu trebuie s-o pui!Cand vezi ca nu rasare,nu descuraja,Caci ce-ai semanat cu lacrimi,Va rasari candva...Mai iesi si mai arunca,samanta ce o ai,De nadejde si speranta,tu nu te lasa,Caci snopii-i vei vede,cu roada insutitaIn ziua cea mareata,cand ISUS mireasa isi va lua!