AGRICULTURA ROMÂNIEI

1. AGRICULTURA ROMÂNIEI EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ÎN PERIOADA 1918-2000

2. INDICATORII • structura suprafetelor; • populatia ocupată în agricultură; • productia vegetală; productivitatea; • productia animală; • tehnologii agrare; • locul agriculturii în economia României.

3. RECENSĂMÂNTUL AGRICOL DIN ANUL 1930 Suprafaţa agricolă: 19,8 mil. ha Suprafaţa arabilă: 12,9 mil. ha

4. DISTRIBUIREA EXPLOATAŢIILOR PE CATEGORII DE MĂRIME, ÎN ANUL 1930 PONDEREA NUMĂRULUI EXPLOATAŢIILOR PONDEREA SUPRAFEŢEI EXPLOATAŢIILOR

5. Media suprafeţelor deţinute de fiecare categorie de proprietăţi

6. STRUCTURA SUPRAFETEI ROMÂNIEI, DUPA DESTINATIE, ÎN PERIOADA 1918-1989 - mii hectare -

7. POPULAŢIA PROBABILĂ DIN MEDIUL RURAL, ACTIVĂ ÎN AGRICULTURĂ,ÎN PERIOADA 1918-1989

8. PRODUCŢIA AGRICOLĂ CEREALIERĂ,ÎN PERIOADA 1918-1989 - milioane tone -

9. PRODUCŢIA MEDIE LA HECTAR A PRINCIPALELOR CEREALE,ÎN PERIOADA 1918-1989

10. Este adevărată următoarea afirmaţie? În anul 1938 România era grânarul Europei.

11. “Grânar”Indicatori posibili • Ponderea producţiei de cereale a României în producţia europeană; • Ponderea producţiei de cereale a României în importul european de cereale; • Ponderea producţiei de cereale a României în consumul european de cereale; • Ponderea exportului României în producţia europeană de cereale; • Ponderea exportului României în exportul european de cereale; • Ponderea exportului României în importul european de cereale; • Ponderea exportului României în consumul european de cereale.

12. România - Grânarul Europei!în anul 1938 • Ponderea producţiei de grâu = 8,75% din producţia de grâu a Europei (porumb = 29%, orz = 6,7%, ovăz = 2,3%) • Producţia europeană de cereale = 125-130 mil. tone • Importul european de cereale = 35-40 mil. tone • Media exportului românesc = 2 milioane tone • Ponderea exportului românesc reprezenta 7% din importul continentului 1,2% din consumul european de cereale

13. Investiţiile şi veniturile din agricultura românească comparativ cu agricultura altor ţări europene în perioada 1936-1937 - franci aur - Fonduri investite/ha Venitul net/h • România 501 77 • Polonia 613 100 • Austria 1 306 132 • Danemarca 1 458 224 Pentru ca nivelul tehnic al agriculturii româneşti să ajungă la cel al Danemarcei ar fi fost necesare investiţii suplimentare de 13,7 miliarde franci aur sau 458 miliarde lei hârtie, respectiv echivalentul pe 20 de ani al bugetului de stat al României pe anul 1936.

14. Consecinţele crizei agrare mondiale asupra agriculturii româneşti • scăderi catastrofale ale preţurilor produselor agricole (comparativ cu anul 1928, în 1931, preţul grâului scăzuse cu 70%, iar în 1933 preţul orzului scăzuse cu 75% şi al ovăzului cu 74%); • dispariţia veniturilor gospodăriilor ţărăneşti; • creşterea datoriilor acestora la bănci şi cămătari, fiind agravată criza bancară (vezi conversiunea datoriilor agricole); • încetarea înzestrării exploataţiilor cu inventar; • s-a redus drastic capacitatea de cumpărare a ţărănimii cu influenţe negative asupra desfacerii produselor industriale; • întârzieri grave la plata impozitelor către stat având drept consecinţă reducerea încasărilor bugetare.

15. Cele patru zone ale exploataţiilor agricole în anul 1941 I. cea mai întinsă zonă, cea a gospodăriilor ţărăneşti întemeiate pe pământul propriu şi pe munca proprie - cuprindea 44,7% din totalul exploataţiilor şi 45,8% din suprafaţa lor; se întemeia preponderent pe economia naturală, 2/3 din consum fiind asigurat din produsele gospodăriei; II. gospodăriile cu mijloace de producţie insuficiente sau fără mijloace care furnizau forţa de muncă altor categorii de exploataţii: 40% din totalul gospodăriilor ţărăneşti, 18,1% din suprafaţă; ofereau forţă de muncă celorlalte exploataţii; III. exploataţiile mai mari: pe lângă munca familiei foloseau şi muncitori angajaţi - 14,2% din total, 24,4% din suprafaţă; IV. exploataţii lucrate exclusiv cu muncă salariată: 1,1% din numărul total, 11,7% din suprafaţă.