AQUAPROIECT

1. AQUAPROIECT SPLAIUL INDEPENDENTEI 294 SECTOR 6 BUCURESTI e-mail: office@aquaproiectro .

2. LUCRĂRI HIDROTEHNICE PENTRU ÎMBUNĂTĂTIREA CONDITIILOR HIDROLOGICE ÎN COMPLEXUL ACVATIC ROSU-PUIU DIN DELTA DUNĂRII ÎN VEDEREA RECONSTRUCTIEI ECOLOGICE A ZONEI Ing. Călina SACHELARESCU Ing. Dragos FLOROIU

3. ZONA LUCRĂRILOR STUDIATE Depresiunea Rosu-Puiu face parte din Delta maritima a Dunarii, fiind formata prin actiunea permanenta a valurilor si curentilor marini, cuprinzand in principal luminisuri de apa, canale si garle, stufarisuri si plauri, grinduri marine si alte formatiuni deltaice

4. INCADRAREA GEOGRAFICA A COMPELEXULUI ACVATIC ROSU-PUIU IN CADRUL DELTEI DUNARII

5. OPORTUNITATEA LUCRĂRILOR Printre cele mai importante obiective urmarite de Administratia Rezervatiei Biosferei DeltaDunarii sunt: imbunatatirea regimului hidrologic a depresiunilor deltaice si a retelelor de canale pentru protectia calitatii apelor si a ecosistemelor deltaice, imbunatatirea repartitiei debitelor lichide si solide pe bratele Deltei, precum si asigurarea scurgerii apelor mari si apararea impotriva inundatiilor a localitatilor din Delta Dunarii. Pentru redresarea ecologica a zonei Deltei Dunarii, in complexul acvatic Rosu-Puiu s-au realizat studii si cercetari de catre INCDDD si ARBDD, care au evidentiat necesitatea unor lucrari hidrotehnice pentru imbunatatirea conditiilor hidrologice. În regim natural alimentarea cu apă a complexului acvatic Roşu – Puiu era asigurată de gârlele naturale, între care,canalulLitcov, executat in perioada 1930-1940, era cel mai important. Acesta se alimenta din braţul Sf. Gheorghe amonte,alimenta la rândul său şi drena ariile depresionare Carasuhat, Rusca şi Gorgova, descărcând o apă filtrată de suspensii în depresiunea Roşu – Puiu. Închiderea gurii de acces a canalului Litcov, odată cu lucrările de amenajare a canalului magistral Crisan-Caraorman, a condus în timp la colmatarea acestuia şi la diminuarea afluxurilor de apă către complexul Roşu – Puiu.

6. Realizarea în 1981 a canalului magistral Crişan – Caraorman în lungime de 12 km, la o lăţime de 60 - 70 m şi la o adâncime de 3 – 4 m, a produs un impact serios prin cresterea vitezei de colmatare a ghiolurilor complexului Rosu-Puiu si eutrofizarea acestora. Fenomenele respective au fost determinate de cresterea aportului de apa provenit prin injectare directa din bratul Sulina, purtator de mari cantitati de aluviuni si nutrienti. Ţinând seama de aceste evoluţii naturale şi influenţe nedorite, de existenţa canalului Crişan, ca şi de necesitatea protejării litoralului în sectorul Sulina – Sf. Gheorghe unde avansaseră cele mai mari eroziuni de ţărm, s-a conceput o schemă hidrotehnică care prevedea următoarele măsuri: - dig de protecţie în zona litoralului între Sulina şi Sf. Gheorghe pentru eliminarea breşelor create de scurgerile spontane şi necontrolale, ca puncte ce favorizau dezvoltarea eroziunilor, în principal închiderea gurii Sonda; - deversor în dig la o cotă creastă de +1,10 m MNS şi la o lăţime a câmpului deversant de cca. 200 m; - canal limitrof digului litoral, către interiorul deltei, cu scopul preluării rolului de descărcare a apelor mici şi mijlocii către braţele Sulina şi Sf. Gheorghe; - calibrarea gurii de acces a canalului Crişan pe baza unei soluţii care să conducă la diminuarea afluxurilor de apă şi aluviuni în corelare cu capacităţile de descărcare nou create.

7. Schema hidrotehnică astfel implementată, urma să conducă la diminuarea aportului de aluviuni şi nutrienţi către complexul de lacuri prin diminuarea afluxurilor de apă prin canalul Crişan şi la creşterea nivelului mediu al apelor mici şi mijlocii în complex în vederea realizării unor condiţii mai bune pentru peşte şi puietul de peşte. În prezent, toate aceste lucrări, cu excepţia calibrării gurii amonte a canalului Crişan-Caraorman, sunt realizate. Datorită însă a nerealizării acestei calibrări a canalului şi în plus a deschiderii şi decolmatării între timp a canalului Litcov, debitele afluente în depresiunea Roşu, în loc să scadă, au crescut. Astfel, s-a constatat în mod firesc o supraînălţare a nivelurilor şi o creştere a duratei apelor mari în depresiune peste valorile prevăzute si totodata o mentinere la valori ridicate a afluxurilor de aluviuni. Ca urmare a celor prezentate, a fost necesara o reevaluare a condiţiilor în care evoluează în prezent factorii de mediu, o analiză a măsurilor luate între timp, o reevaluare a obiectivelor şi în final, o reactualizare a schemei hidrotehnice.

8. SCOPUL LUCRĂRILOR SI MASURI PROPUSE • Lucrările propuse au ca scop următoarele funcţiuni: - reparatorie, pentru că se aduc ameliorări mediului fizic prin reactivarea fenomenelor de autoepurare şi redresare a calităţii apelor, rezultând o îmbunătăţire a habitatelor specifice zonei; - conservativă, pentru că vizează un tranzit favorabil al apei prin complex prin diminuarea aportului aluvionar şi menţinerea unor niveluri relativ mai mari faţă de situaţia anterioară anului 1980, cu efecte favorabile asupra habitatelor acvatice în tripla lor dimensiune: hrană, odihnă, şi adăpost şi implicit asupra producţiei piscicole; - de protecţie, pentru că localităţile Caraorman, Sulina şi Sf. Gheorghe vor fi scoase de sub pericolul inundaţiilor. S-au identificat 5 grupe de măsuri care au fost analizate ca obiecte de investiţie pentru reactualizarea schemei hidrotehnice, şi anume: - Calibrare priză şi canal Crişan – Caraorman, pentru diminuarea debitelor solide şi lichide afluente în depresiune; - Amenajări, reprofilări şi decolmatări de canale secundare şi pescăreşti, pentru eliminarea disfuncţionalităţilor în procesele de circulaţie a apelor din zonele limitrofe depresiunilor lacustre; - Staţie de pompare ape meteorice şi reţea de drenaj, pentru apărarea de inundaţii a localităţii Caraorman; - Realizarea unei perdele forestiere de 20 – 25 ha amplasată între digul sudic al incintei agricole Sulina şi canalul drenor existent, variantă tehnică aprobată în Hotărârea Consiliului Local Sulina nr. 17 din 14.03.2003, pentru ecologizare zonă sud – Sulina; • Suplimentarea capacităţii de descărcare a deversorului Roşu, pentru evitarea pericolului de inundare la ape mari.

9. AQUAPROIECT in calitate de proiectant general al lucrarii colaboreaza cu INCDDD-TULCEA si ARBDD pentru lucrarile specifice din Delta Dunarii propuse la punctele 2, 3 si 4, fiind vorba despre următoarele: • Ob. 2 – Urmare a studiilor efectuate, au fost identificate trasee de canale şi zone umede în care primenirea apelor este deficitară. Deasemenea, măsurile vizează facilitarea migraţiei pentru depunerea icrelor, adăpostirea şi creşterea puietului de peşte în special cel autohton, deplasările pentru hrană şi odihnă ale peştilor, etc; • Ob. 3 - Între digul de apărare din zona estică a localităţii Caraorman şi localitate există o zonă cu cote joase unde se adună apă din infiltraţii şi ploi. Infiltraţiile sunt favorizate de nivelul coborât al grindului Caraorman în zona estică a localităţii (0 – 1 m MNS), nivelul ridicat al freaticului (adâncimi de 0 – 2 m) şi de prezenţe unor niveluri ridicate înafara perimetrului apărat la ape mari. Infiltraţiile care pătrund fac ca japşele de pe grindul Caraorman să aibă totdeauna fundul umed iar la ape mari să se inunde străzi , grădini, cimitir, şi chiar locuinţele din zonele mai joase; • Ob. 4 – Ecologizarea zonei Sud-Sulina, prin infintarea unei perdele forestiere pentru oprirea degradarii mediului inconjurator din spatiul incintei Sulina care in prezent este predominant mlastinos si neutilizat in prezent datorită cotelor foarte scazute, a panzei freatice la suprafata sau la mica adancime. Lucrările vor contribui la evitarea pericolului sărăturării terenului, la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi climat, la primenirea aspectului peisagistic în scop turistic şi la mărirea fondului forestier într-o zonă în care aproape lipseşte. • Pentru obiectele nr. 1 şi 5, în vederea stabilirii soluţiilor necesare s-au întocmit studii hidraulice pe modele matematice tratand delta ca fiind o retea de albii unifilare cu ramificatii si confluente, adica un model unidimensional privind scurgerea.Modelul a fost calibrat pe hidrografele de niveluri inregistrate la viitura din 1975, la posturile hidrometrice Crisan, Puiu si Sf. Gheorghe.

10. STUDII HIDRAULICE Avand in vedere stadiul actual al schemei hidrotehnice, obiectivele si motivele lucrarilor necesare au fost analizate o serie de scenarii hidrotehnice constand in variante de lucrari necesare pentru imbunatatirea conditiilor hidrologice in complexul acvatic Rosu-Puiu. Au fost analizate si variantele situatiei anului 1975, fara canalul Crisan Caraorman si fara digul litoral Sulina-Sf. Gheorghe si situatia actuala din anul 2003. Principalele lucrări hidrotehnice pentru care s-au efectuat studiile hidraulice au fost cele privind reducerea afluxului de apă pe canalul Crişan – Caraorman şi cele ce pot asigura capacitatea de descărcare în avalul depresiunii. Variantele lucarilor analizate pe diverse scenarii si retinute ca fiind cele mai relevante, sunt prezentate in urmatorul tabel:

11. TABEL CU SCENARIILE DE LUCRARI

12. GRAFICE PRIVIND CORELATIA DE DEBITE IN PRINCIPALELE SECTIUNI SI DEBIT DUNARE UNICA

13. Se observa ca debitele afluente pe canalul Caraorman sunt cele mai ridicate in situatia actuala si au fost cele mai scazute in situatia de referinta (inainte de 1981); • - Realizarea calibrarii gurii de acces a canalului in solutia adoptata – inchidere gura amonte si calibrare gura aval la 20 m latime – conduce la limitarea debitelor mari si la mentinerea debitelor mici care intra din bratul Sulina; • - S-a admis o diminuare a debitelor maxime astfel incat prin insumarea acestui efect cu cel al suplimentarii capacitatii deversorului Rosu sa se mentina la cote care sa nu creeze probleme de inundabilitate.

14. Diagramele pun in evidenta diferentele privind debitele de descarcare a depresiunii prin deversorul Rosu in functie de varianta analizata: • in situatia actuala deversorul incepe sa lucreze la debitul de 10.000 mc/s; • prin realizarea unui deversor suplimentar la cota 0,8 mdMNS incep sa fie descarcate debite corespunzatoare regimului de debit al Dunarii de 9.000 mc/s; • prin realizarea unui deversor suplimentar la cota 0,6 mdMNS incep sa fie descarcate debite corespunzatoare regimului de debit al Dunarii de 4.000 mc/s; • varianta de realizare a unui deversor suplimentar la cota 0,7 mdMNS, este cea optima, aceasta asigurand inceperea descarcarii la debitul de 8.000 mc/s al Dunarii; • - primenirea apelor medii se va face prin transferul de debite prin canalul Litoral.

15. GRAFICE PRIVIND CORELATIA DE NIVELURI IN PRINCIPALELE SECTIUNI SI DEBIT DUNARE UNICA

16. - Prin realizarea calibrarii gurii canalului Caraorman in varianta adoptata, se produce si o diminuare a nivelurilor maxime in dreptul localitatii Caraorman, cu efecte pozitive in ceea ce priveste evitarea pericolului de inundabilitate a localitatii Caraorman.

17. - Diagramele pun in evidenta niveluri ridicate in zona amonte a digului Cordon Litoral, in regim de ape foarte mari, in situatia actuala a deversorului Rosu (1.50 mMNS la 16.000 mc/s), niveluri care pot crea probleme de inundabilitate in partea nordica a incintei Sulina si in zona grindurilor limitrofe localitatii Sf. Gheorghe; - Realizarea deversorului suplimentar la cota 0.70 mMNS va conduce la coborarea nivelurilor cu 20 cm, niveluri care nu le depasesc pe cele care se realizeaza pe bratele limitrofe (Sulina in special).

18. EFECTUL LUCRARILOR HIDROTEHNICE PROPUSE • Lucrarile propuse au drept efect oprirea degradarii mediului din zona depresiunii Rosu-Puiu, in principal prin asigurarea tranzitarii apelor in complexul acvatic, astfel incat sa se asigure o mentinere si buna functionalitate a ecosistemelor din zona, prin habitatele specifice si conservarea biodiversitatii. • - Calibrarea canalului Crisan-Caraorman va reduce afluxul de debit pe canalul Crisan Caraorman,prin diminuarea aportului de apa din bratul Sulina in complexul Rosu-Puiu; • Amenajarile pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in zonele de reproducere a pestilor autohtoni, au scop prioritar asigurarea tranzitului de apa si material piscicol indeosebi in perioadele de reproducere a ciprinidelor din interiorul complexului; • Reteaua de drenaj din localitatea Caraorman va solutiona problema legata de stationarea apelor provenite din ploi si zapezi si a celor provenite din infiltratii, care se vor colecta in canalele drenoare pana la statia de pompare, care va prelua apa, evacuand-o in bazinul portuar; • Impadurirea zonei de sud a incintei Sulina va avea efecte benefice pentru conservarea ecosistemelor naturale din zona, va diminua impactul negativ creat de indiguire, va proteja culturile agricole din incinta si va imbunatati conditiile de habitat pentru oameni si viata salbatica; • Suplimentarea capacitatii de descarcare a apelor din complex va reduce pericolul inundatiilor in partea sudica a depresiunii, prin scaderea nivelurilor pe bratele limitrofe.

19. AMPLASAMENTUL LUCRARILOR HIDROTEHNICE Ob.1 - Malul drept al bratului Sulina, Mm 14+295 si cca. 400 m in canalul Crisan Caraorman; Ob.2 - Zona de S lac Rosu, cn.Ivancea, Tataru si zona N-V garla Macovei, lacurile Bondar, Iacob, Ciopic si Vest; Ob.3 – SP amplasata in zona centrala, la V de platforma tehnologica in vecinatatea bazinului portuar; - Reteaua de drenaj pe latura de E a localitatii intre vatra Satului si digul de aparare aferent si in partea centrala a localitatii, ocolind pe la V platforma tehnologica; Ob.4 – La S incintei Sulina pe o fasie cuprinsa intre digul de aparare si canalul de desecare; Ob.5 – In cordonul litoral Sulina-Sf.Gheorghe, aval de deversorul existent, in zona lacurilor Rosu si Rosulet.

20. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE LUCRARILOR HIDROTEHNICE PROPUSE PE OBIECTE

21. VEDERE LA GURA DE INTRARE IN CANALUL CRISAN CARAORMAN Canal CRISAN CARAORMAN Bratul SULINA

22. OB. 1 - CALIBRARE PRIZA SI CANAL CRISAN CARAORMAN SECTIUNE CALIBRATA L calibrare ~ 200 m

23. OB. 2 – AMENAJARI PENTRU IMBUNATATIREA CONDITIILOR DE MEDIU IN ZONELE DE REPRODUCERE NATURALA A PESTILOR AUTOHTONI REPROFILARI SI SAPATURI IN CANALE PESCARESTI SI CANALE SECUNDARE

24. OB. 3 – APARAREA IMPOTRIVA INUNDATIILOR A LOCALITATII CARAORMAN – STATIE DE POMPARE APE METEORICE SI RETEA DE DRENAJ Lungimea retelei de drenaj este de 3.640 m

25. OB. 3 – APARAREA IMPOTRIVA INUNDATIILOR A LOCALITATII CARAORMAN - STATIE DE POMPARE APE METEORICE SI RETEA DE DRENAJ AMPALSAMENTUL STATIEI DE POMPARE Canal drenor Bazin portuar STATIA DE POMPARE SE VA ECHIPA CU: • 2 electropompe tip Brates 350b, Qi=700 mc/h/b, Hp=8m, Pi=30 kw, n=1000 rot/min; • 1 pompa de amorsare tip MIL 25/16-160 ASA 1C/100, Q=16 mc/h, H=160 mmHg, N=1,5 kw, n=2850 rot/min. Bazin aspiratie ape meteorice

26. OB. 4 – ECOLOGIZARE ZONA SUD-SULINA PERDEA FORESTIERA

27. DEVERSOR ROSU – EXISTENT L=200 m, Cdev=1,10 mMNS Deversorul existent incepe sa lucreze la debitul de 11.000 mc/s al Dunarii, cu un debit de 8.000 mc/s la cota de 1,13 mMNS. La debitul de ape mari al Dunarii de 16.000 mc/s, prin deversorul existent tranziteaza 81 mc/s la cota de 1,50mMNS.

28. OB. 5 – SUPLIMENTAREA CAPACITATII DE DESCARCARE A APELOR DIN ZONA ROSU-PUIU VARIANTA 1 – Deversor nou la cota 0,60 mMNS si latimea de 200 m VARIANTA 2 – Deversor nou la cota 0,80 mMNS si latimea de 250 m

30. AMPLASAMENUL SECTIUNILOR DE MONITORIZARE Efectele lucrarilor existente si a celor ce se vor executa, se vor monitoriza printr-un sistem de observatii hidrologice si de calitate la nivelul intregii depresiuni Rosu-Puiu, in vederea stabilirii cerintelor de apa a folosintelor si pentru refacerea habitatului natural al ecosistemului, obiectiv principal al unei gospodariri durabile a apelor. In teritoriul complexului se vor materializa sectiuni specifice pentru un sistem informational ce va pune la dispozitie pentru SGA Tulcea si ARBDD precum si organelor publice locale, informatii necesare privind conducerea, exploatarea si intretinerea lucrarilor.

31. AQUAPROIECT / SINTEZE, BAZE DE DATE, GRAFICĂ DE PREZENTARE/2004