Participarea IMM-urilor la PC 6: rezultatele primei competitii si perspective ”

1. Participarea IMM-urilor la PC 6: rezultatele primei competitii si perspective” Acad. Dan DascaluCoordonator ROMNET-ERA

2. MESAJUL ACESTEI PREZENTARI • Participarea IMM-urilor in PC 6 este posibila si necesara. • Este necesara (utila) deoarece ofera accesul la fonduri suplimentare, dar si la noi tehnologii si noi piete. • Este posibila deoarece este incurajata, promovata in diverse moduri. • Proiectul ROMNET-ERA trebuie sa ajute IMM-urile sa participe la propuneri de proiecte pentru competitiile din PC 6.

3. INFORMATII GENERALE: PROGRAMUL CADRU6 • Uniunea Europeana finanteaza, prin Comisia Europeana, proiecte de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, dar si actiuni conexe de informare, instruire etc. • Finantarea este multianuala, grupata in “programe cadru” multianuale. • In momentul de fata se desfasoara Programul Cadru 6 (PC 6, sau FP 6 = Framework Project 6), anuntat anterior pentru perioada 2002-2006. De fapt, prima competitie s-a lansat la sfarsitul anului 2002 si primele contracte s-au semnat abia la sfarsitul anului 2003. • Desi fondurile comunitare nu reprezinta decat 5-6% din cele consumate de cercetarea europeana, proiectele europene sunt foarte cautate: ele ofera vizibilitate si prestigiu.

4. INFORMATII GENERALE: SPATIUL EUROPEAN AL CERCETARII • La scara europeana, fondurile alocate prin programele europene au jucat rolul de catalizator. Acest rol va creste in perioada urmatoare. • Prin Spatiul European al Cercetarii (ERA = European Research Area) ar urma sa fie un fel de “piata comuna a cercetarii”. Rezultatele cercetarii larg folosite in intregul spatiu european. Un exemplu: “patentul” european. • ERA trebuie sa contracareze fragmentarea cercetarii, care impiedica obtinerea unei “mase critice” (necesare comprtitiei pe plan european) si duce la risipirea fondurilor. • Consiliile de la Lisabona si Barcelona.

5. INFORMATII GENERALE: DOMENII PRIORITARE • Nu se finanteaza orice fel de cercetari, ci cele care seincadreaza in anumite arii tematice, asa numitele “prioritati”. Acestea sunt (denumiri aproximative): (1) genomica si biotehnologii pentru sanatate; (2) tehnologiile societatii informationale; (3) nanotehnologie, materiale si productie; (4) aeronautica si spatiu; (5) calitatea alimentatiei si securitate; (6) mediu si energie; (7) societatea bazata pe cunoastere. • Fiecare prioritate are un “comitet de program”, care pregateste competitiile, definitivand toate conditiile de participare, inclusiv tematica si participarea, regulile de evaluare si selectie. In comitetele de program sunt prezenti reprezentantii tarilor care au acces la program. • Un rol important in diseminarea informatiei respective o au “punctele nationale de contact” (NCP=National Contact Points)

6. INFORMATII GENERALE: ACCESUL LA PC 6 • Finantarea se face dintr-un buget constituit prin cotizatiile statelor membre ale UE, dar si a altor state: tarile asociate si candidate (ACC = Associate and Candidate Countries). Asociate: Norvegia, Elvetia, Israel.Candidate: cele 10 care adera la 1 mai 2004, plus Romania, Bulgaria si Turcia. Toate aceste tari au aceleasi drepturi si indatoriri. • Jumatate din contributia (cotizatia) tarilor candidate a fost achitata din programul PHARE. Majoritatea acestor tari nu primesc prin proiecte o suma echivalenta cu cotizatia platita. • Un criteriu de performanta ar putea fi gradul in care suma investita se recupereaza. Alta ar fi rata de succes. • Finantarea nu este totul: se creeeaza noi oportunitati.

7. IMM-urile in PC 6 (1) • Implicarea industriei in general si a IMM-urilor industriale in particular reprezinta una din orientarile politice de baza ale programului cadru 6 (PC 6). • A existat o competitie speciala pentru proiecte coordonate de catre IMM-uri. • In anumite competitii, pentru anumite directii tematice si/sau tipuri de instrumente, participarea industriei este solicitata in mod expres. • La modul general, cercetarea este aplicativa si implicarea industriei este de bine vazuta si apreciata in evaluare.

8. IMM-urile in PC 6 (2) • Participarea IMM-urilor la prima competitie pare a fi fost, statistic, corespunzatoare asteptarilor. • Cu toate acestea, se poate pune problema si altfel: (1) Ce fel de IMM-uri au participat la competitie ? (2) In ce consta participarea lor efectiva ? • Multe IMM-uri participante nu sunt industriale: principala activitate este cercetarea sau consultanta. • Uneori implicarea este formala. • In prioritatea 3 (nanotehnologie, materiale, productie), 80% din proiectele integrate (IP=integrated projects) NU sunt coordonate de catre industrie, asa cum se dorea.

9. DIFICULTATI DE PRINCIPIU (1) • Intre modul obisnuit de lucru al IMM-urilor si sistemul de lucru din PC 6 (si – ca regula - in programele eucropene) exista contradictii! • IMM-urile sunt orientate spre piata si vor sa “prinda” rapid “ferestrele de oportunitate” (windows of opportunity). • Factorul timp este esential: pana se pregateste si (in cazul fericit) se finanteaza propunerea trece prea mult timp. • Cercetarea finantata prin programele europene are de regula un caracter precompetitiv, iar cunoasterea obtinuta este diseminata public.

10. DIFICULTATI DE PRINCIPIU (2) • In PC 6, pentru proiectele integrate (IP=integrated projects), de exemplu” ideea este ca aceasta vor fi orientate spre “strapungeri”, care vor avea efect important in industrie peste 8-10 ani! • Aceasta abordare este inadecvata nu numai pentru IMM-uri (interesate de rezultate imediate), dar si pentru firmele mari (interval de timp prea lung, concurenta in cadrul consortiului). • Firmele mai au si probleme cu IPR (intellectual / industrial property rights).

11. DIFICULTATI DE PRINCIPIU (3) • Aceste dificultati apar in pofida orientarii aplicative a programelor europene, justificate in buna masura prin cerinta de a introduce noi produse si tehnologii. • Aceste discrepante intre ”vointa politica” si realitati nu trebuie sa fie un motiv de descurajare. • Dificultatile trebuie cunoscute si contracarate prin mijloace adecvate. • Este binecunoscut faptul ca organizatiile care au un “know-how” al participarii, sau beneficiaza de o consultanta adecvata au sanse mai mari de succes.

12. ACCESUL LA NOILE TEHNOLOGII SI LA REZULTATELE CERCETARII (1) • Accesul la noi tehnologii este esential pentru a obtine valoare adaugata, a deschide noi piete etc. • In cazul IMM-urilor, nu se pune (de regula) problema sa se dezvolte noi tehnologii, ci sa le utilizeze pe cele existente pentru realizarea de noi produse. Situatia comuna pare a fi aceea in care firma achizioneaza noi tehnologii (noi linii de fabricatie). De fapt, firma poate comanda executia in alta parte! Pentru firma, esentiala este conceptia unui NOU produs, deshiderea unei noi piete! Valoarea adaugata nu apare neaparat din productie (sau nu apare in principal din productie)!

13. ACCESUL LA NOILE TEHNOLOGII SI LA REZULTATELE CERCETARII (2) • Important este ca IMM-urile sa fie constiente de potentialul noilor tehnologii, sa aiba specialisti in stare sa intrevada noile oportunitati, sa colaboreze cu unitatile de cercetare, cu firmele de consultanta sau de proiectare etc. • “Outsourcing the research” este o posibilitate! Activitatile de cercetare-dezvoltare pot fi comandate in exterior. Firmele au in continuare un rol vital in definirea si reconfigurarea produselor. • Important: aceasta posibilitate este esentiala pentru domeniile in care sunt necesare investitii mari in echipamente, tehnologii. Nu este cazul pentru firmele de software, care isi fac singure cercetarea si isi “fabrica” produsul.

14. ACCESUL LA NOILE TEHNOLOGII SI LA REZULTATELE CERCETARII (3) • In Europa, cel putin in anumite domenii, exista sisteme bine puse la punct pentru a asigura accesul la tehnologie (in sens larg), adica la: • Competenta stiintifica a unor centre specializate (orientarea in domeniu, demonstratoare) • Centre de proiectare a prototipurilor unor noi produse • Facilitati tehnologice (de productie). • Pentru IMM-uri si in special pentru firmele mici este esentiala existenta unui “one-stop shop”, adica a unui “pachet de servicii” oferite prin intermediul unei singure organizatii.

15. ACCESUL LA NOILE TEHNOLOGII SI LA REZULTATELE CERCETARII (4) • Un astfel de sistem exista in domeniul micro si nanosistemelor si va fi prezentat la “masa rotunda” care se desfasoara in a doua parte a seminarului de astazi. • INCD-Microtehnologie participa la sistemul EUROPRACTICE, prin consortiul “MST Design” (de proiectare a microsistemelor). Consortiul ofera servicii in cadrul unui sistem de tip “one-stop shop”. • Centrul de Transfer Tehnologic in Microinginerie (CTT-Baneasa) facilitieaza si el accesul la tehnologie, inclusiv la rezultatele cercetarii aplicate desfasurate in tara.

16. FACILITAREA PARTICIPARII IMM-URILOR LA PC 6 (I) • Dintre toate “instrumentele” (tipurile de proiecte) folosite in prezent, retelele de excelenta (NoE = networks of excellence) pot fi, in mod paradoxal, un mediu foarte favorabil pentru “nutrirea” IMM-urilor cu acel gen de cunoastere de care au nevoie pentru a creste sansele de participare la programele europene. • Acest lucru este paradoxal, pentru ca retelele de excelenta atrag in consortii centre de cercetare si urmaresc integrarea acestora intr-un institut “virtual” de cercetare la scara europeana. Aceasta pare sa nu aiba nici o legatura cu IMM-urile.

17. FACILITAREA PARTICIPARII IMM-URILOR LA PC 6 (II) • In fapt, retelele de excelenta trebuie sa aiba o “interfata” cu industria. O abordare posibila este aceea de a crea un “club” de IMM-uri care sa beneficieze de acces la informatie (eventual unele baze de date), acces la manifestari de diseminare a cunostiintelor nou create in retea (workhop-uri ale retelei), acces la cursuri specializate (“hands-on” training etc.). • IMT-Bucuresti participa in mai multe retele de excelenta din PC 6. Unele dintre aceste retele sunt legate de micro si nanofabricatie. IMM-urile pot avea acces la facilitatile de mai sus, de natura sa le familiarizeze cu tematica din PC 6 si sa duca la stabilirea de contacte cu posibili parteneri.

18. FACILITAREA PARTICIPARII IMM-URILOR LA PC 6 (III) • Pentru IMM-uri sunt mai importante domeniile de aplicare decat tehnologiile folosite. In multe cazuri exista o supraoferta tehnologica (din partea diversilor actori in domeniu: institute, firme), dar care nu au o expertiza legata de anumite produse si anumite piete. Asa-zisele IMM-uri inovative pot fi “piese” foarte cautate in acel “puzzle” care este propunerea de proiect. • Exista si alte surse de finantare: publice si private. • Foarte utile se pot dovedi “clusterele” locale: un mic “ciorchine” de organizatii, de obicei de natura diferita: firme, institute, universitati.

19. CONCLUZII • O problema de atitudine: o experienta care trebuie incercata. • Nu se pune, de regula, problema de a scrie propuneri, ci accea de a gasi partenerii adecvati intr-un consortiu. • Organizatiile care vor sa participe au mai mari sanse de a gasi parteneri daca intra un “sistem” de culegere si diseminare a informatiei. • Cordis? • Brokeraj si consultanta. • Eforturi proprii: prezentarea firmei, prezenta pe Internet, oferta specifica. • Undeva, exista un partener care are nevoie de Dv.!

20. Proiectul ROMNET-ERA Pagina de web: www.romnet.net