PELERINAJ LA SFINTELE MANASTIRI

1. PELERINAJ LA SFINTELEMANASTIRI CLASA A VIII-A NUME:BUCUR DAN

2. MANASTIREA PUTNA Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești.Asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, ManastireaPutna, prima siceamaiimportantactitorie a BinecredinciosuluiVoievod Stefan cel Mare siSfânt, strajuieste de pestecinciveacuritinutullegendar al Bucovinei. Cronicarul Ion Neculceistorisesteastfeldesprefelulîn care a fost ales loculpe care aveasa fie ziditamanastirea: „Stefan-vodacel Bun, când s-au apucatsafacamanastireaPutna, au tras cu arculdintr-un vârfu de munteceestelângamanastire. Si unde au agiunsusageata, acolo au facutprestolulînoltariul“. Începute la 10 iulie 1466, dupacucerireacetatiiChilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul „AdormireaMaiciiDomnului“, vorfi terminate înanul 1469, slujba de sfintire (târnosirea) având loc la 3 septembrieacelasi an. S-au construitapoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurileaferentesiTurnulTezaurului, lucrarilefinalizându-se înanul 1481. De-a lungulveacurilorManastireaPutna a trecutprinnumeroaseîncercari ca incendii, navalirisiocupatiistraine, cutremure, dar care n-au pututîntrerupedesfasurareavietiimonahalesilaudaneîncetataadusaluiDumnezeu. Dupaintrareaîn 1775 sub ocupatiehabsburgica, manastireavamaisuferi o serie de transformariexterioareprinextindereazonei de nord a incintei, noiconstructii de chilii (1852-1856), modificari ale formeiacoperisuluibisericii (1859), lucrarimai ample asupraacesteiaavând loc în 1902 sub conducereaarhitectuluivienez K. A. Romstorfer.

3. ArhitecturaManastiriiPutnaIntrareaînincintamanastirii se face pe sub arculboltit al unui turn compus din partersietaj, pe a caruifatadaestica se aflastemaMoldoveidatata 1471. Turnul a fostziditînanul 1757 învremeadomnitoruluiConstantinRacovita, despreaceastadândmarturiesistema de pefatada de vest, în care apar reunite stemeleMoldoveisi ale TariiRomânesti. DeoarecepoetulMihaiEminescuîmpreuna cu IoanSlavicisi cu altiparticipanti la MareaSerbare de la Putna din august 1871 au înnoptatînacelezileînsala de la etaj, aceastaconstructie se numeste „TurnulEminescu“. Tot pelatura de estestesituatsiTurnulclopotniteiconstruitînanul 1882.Paraclisulmanastirii, asezatînparteavestica a incintei, cu hramulSfintiiApostoliPetrusiPavel, esteconstruit de mitropolitulIacovPutneanulînanul 1759, peloculvechiului turn clopotnitadeteriorat la marelecutremur din 1739. A fostrestauratîntreanii 1976-1983, cândi s-au adaugatnoispatii. Paraclisul a fostpictatîntehnica "a fresco" înperioada 1980-1984 de artistii-fratiMihailsi Gavril Morosan, staretfiindArhimandritulIachintUnciuleac.Pelaturasudica a incintei se afla Casa Domneascaridicataîntreanii 1982-1988 petemeliileceleivechidistrusa de habsburgi. Lucrarile de reconstructie au fostînceputesisupravegheate, în mare parte, de catrePreaFericitulParinteTeoctistpetimpularhipastoririi sale ca mitropolit al Moldovei.Singuracladireramasa din vremeaSfântuluiVoievod Stefan esteTurnulTezaurului a caruiconstructie a fostterminataînanul 1481. În el au fostadapostite, învremi de tulburare, odoareleacestuisfântlocas.Bisericaoriginala a suferitmarimodificariînperioada 1653-1662. S-au pastratliniilearhitectoniceinitialespecificestiluluimoldovenesc, fiindalcatuita din cinciîncaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naossi altar. Se regasescastfel reunite elemente de arhitecturabizantine, goticesirenascentiste. Accesulînbiserica se face princeledouausilaterale ale pridvorului, încadrate cu portaluri de piatra. Usamasivaprin care se trece din pridvorînpronaos are la parteasuperioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructiece au avut loc întimpuldomniilorlui Gheorghe Stefan siEustratieDabija.Din camera mormintelor (gropnita) trecereacatrenaos se face printredouacoloanemasivece au înlocuit, însecolul XVII, pereteledespartitor specific linieiarhitectonicestefaniene.

4. MANASTIREA COZIA ManastireaCoziaestesituata la 3 km de statiuneaCalimanesti-Caciulata, pemaluldrept al Oltuluisi la circa 20 km nord de Rm.Valcea. Cunoscut initial sub numele de manastireaNucet, ansamblul a primitmaiapoinumele de "Cozia", dupamuntele din vecinatate.Biserica mare cu hramul "SfantaTreime", armoniosproportionata, cu ornamentatiebogata, a fostconstruita de mesteri din Moravia, dupamodelulbisericiisarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitorfiinddomnitorulMirceacelBatran. Conceputadupaplanultrilobat, cladirea a fostsfintita la 18 mai 1388. Parteasuperioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupralorsipictura din pronaosdateaza din timpulluiMirceacelBatran. Pictura a fostrenovata in 1517, in vremealuiNeagoeBasarab, cand s-a facutsifantana care ii poartanumele, dupa cum se vedeintr-un fragment de inscriptie. Intreanii 1706-1707, pecheltuialapaharniculuiSerbanCantacuzino, bisericiii-a fostadaugatpridvorul, s-a refacutpictura din incintasi s-au adaugatcerdacurile, chiliilesi s-a reconstruithavuzul cu apa (baptisteriul) din fatabisericii. Picturaoriginara se pastreaza in naos, unde, peperetele de vest, suntpictatiMirceasifiulsauMihail in costume de cavaleri, iar in stanga se aflaportretulluiSerbanCantacuzino. Catapeteasmaoriginara din lemn a arssi a fostrefacuta in 1794 din caramida, fiindzugravita in anul 1907. Crucea de peturlaeste din timpulluiMirceacelBatran, iarpolicandrele din naossipronaos au fostdaruitemanastirii de domnitorulConstantinBrancoveanu. Cladirile au fostrefacute de domnitoriiBibescusiStirbeiintreanii 1850-1856. Tot atunci s-au construitsidouapavilioane din care se maipastreazacel din stanga, care a fostresedintadomneasca de vara.In pronaos se gasescmormintelevoievoduluiMirceasi al monahieiTeofana, mama luiMihaiViteazul, calugaritadupamoarteafiuluieisidecedata in 1605. Piatra funerara a domnitoruluieste o copie a celeioriginalesidateaza din 1938. Manastirea are douaparaclise, unul din zid, cu hramul "AdormireaMaiciiDomnului", asezat in coltul de sud-est al manastirii, datand din anul 1583, iarcelalalt, zisbrancovenesc, asezat in coltul de nord-est, este din caramida, avanddoua case boltitesi un foisorsidateaza din anii 1710-1711. Coziavechesau "Schitul de piatra", situata la un kilometrunord de manastire, are hramul "SfantulIoanBotezatorul" si se crede ca arfictitorialuiRadu, tatalluiMircea, la sfarsitulsecolului al XIII-lea inceputulsecolului al XIV-lea. Documentar, esteatestata la 8 noiembrie 1601 si 8 noiembrie 1602, candTeofanamonahia, in actele de donatiecatremanastireaCozia, mentioneazadoilocuitoriaiacestuischit. Ultimamentiunedocumentaradespreviataacestuischitpoarta data de 8 septembrie 1837.

5. MANASTIREA CURTEA DE ARGES ManastireaCurtea de Arges se aflapeBulevardulBasarabilor nr. 1, in localitateaCurtea de Arges, judetulArges, la 36 de kilometri N-V de Pitesti. Manastireaestectitorita de NeagoeBasarab (1512-1517) si are hramulAdormireaMaiciiDomnului, praznuit la 15 august. Monumentele de arhitecturasi de artareligioasa, precumsiculturagenerala din epocafeudala din TarileRomane, au ramasunice in istoriacivilizatieinoastre, pentrufaptul ca in esentaloracestemonumentesiaceastacultura, fata de gandirealumiiantice, erau generate de o nouasisuperioarainvataturadespreDumnezeu, despreom, despreviatasidesprelume in general, invataturainspirata din SfantaEvangheliesipropagataprinBiserica. Aparut la orizontulistoriei sale sub influentabinefacatoare a uneicivilizatiilatino-bizantine, poporul roman, in stransalegatura cu Biserica - sprijnitoareaideii de libertatesiindependentanationala, protectoareaartelorsi a culturii a stiutsaselectezesisa retina din aceastacivilizatieelementele care aveau o contingentadirecta cu psihologiasiaspiratiilenoastrenationale.Prinurmare, manastirilesi in general monumenteleistorice, arteleaplicate, tiparulsialtemanifestariculturale ale epociifeudale de la noi, pelangaimportantalorreligioasa, au avuttotdeaunasi un rol national, cultural si artistic pentrupopor. Privita din acestpunct de vedere, ManastireaCurtea de Arges, care prinasezareasifarmeculei natural, arhitecturalsi artistic intrece in frumusete tot ce s-a facut la noipana in secolul al XVI-lea, reprezinta o continuare a traditieisi a vietiireligioase a poporului roman, darsiapogeuluneiepociinfloritoare in arhitecturasiarta. ManastireaCurtea de Arges - de-a lungulvremii AjungandDomn al TariiRomanesti, NeagoeBasarab, scrie el insusiintr-una din pisaniile sale care se aflapefatada de apus a bisericii, ca, gasindaceastravechebiserica (adicavecheaCatedrala a Mitropoliei de la Arges) daramatasineintarita, i s-au "deschisochiiinimii" si a hotarataceastabiserica din temelie a o zidisi a o inaltasi a o intari. De aici, de bunaseama, stirea de fata a trecut in miscatoarealegendapopularaaManastiriiArgesului, in care de asemenea se vorbestedespre: "Un zidparasit.. Si neispravit.. La loc de grindis.. La verde-alunis.. Cainii cum ilvad.. La el se raped.. Si latra-a pustiu.. Si urla-a mortiu." Prinurmare, acummaibine de 460 de ani, NeagoeBasarab (1512-1521), dornic de a-sidovediautoritatea, credintasipatriotismul, darsiavutia, hotarazidireaacesteimaretemanastiri, menitasaintreaca in frumusete tot ce se facusepanaatunci. ManastireaCurtea de Arges, prinmaretia, perfectiuneaproportiilor cat siprinbogatiadecoratieiacesteia a gasit un puternicecou in sufletulcantaretilorpopulari care i-au invaluitobarsia in umbra legendei. Asa cum glasuiestebaladapopularaculeasa de Alecsandri, zidireaManastiriiCurtea de Arges s-ardatora "MesteruluiManole", care impreuna cu "nouamesterimari, calfesizidari" au lucrat cu multatrudasi cu pretulunormarisacrificii la ctitoriavoievoduluiNeagoeBasarab.

6. ManastireaCurtea de Arges - manastire cu rolduhovnicesc, patriotic si cultural ManastireaCurtea de Arges, alaturi de Bisericastrabuna a poporuluinostru, a indeplinitsi un rol patriotic: acela de a mobilizaconstiintapoporuluisi a tarii in fatapericoluluiturcescsau de oricesoi. StemaTariiRomanestipe care domnitorii o imprimaserapefatadaturnuluiclopotniteivechiiMitropolii (demolata la ultimarestaurare), si care constadintr-un dragon infipt in spatelesicapulunuileuracnind, care inchipuiapeturci, reprezentamaterializareauneiideipropagataprinBiserica: rezistenta contra turcilor in plinaexpansiunesi a tuturorcotropitorilorstraini.

7. MANSATIREA PRISLOP • De aproapesaptesecole, ManastireaPrislopreprezintaunul din celemaiimportanteasezamintereligioaseortodoxe din Transilvania. In decursulexistentei sale de pestesaseveacuri, manastirea a indeplinit un rol cultural semnificativ in viataromanilortransilvaneni.Manastirea a fostridicata in a douajumatate a secolului al XIV-lea de SfantulNicodim, ulterior canonizat, consideratastazidreptreorganizatorulsiindrumatorulmonahismuluiromanesc la inceputulEvuluiMediu.SfantulNicodim a venit din Tara Romaneasca, undetitoriseManastirileTismanasiVodita. ManastireaPrislop a fostconstruita in acelasistil - triconc - ca sielesiestesingura de acestfel din Transilvania. • ManastireaPrislop - scurtistoric • ManastireaPrislopestecunoscutasi sub numele de "Silvas", dupasatulSilvasu de Sus, gasitpentru prima data in documente in anul 1360. La 200 de metri de actualabiserica se aflaloculnumit "La ManastireaBatrana", dovadaexistenteiacolo a uneimanastirimaivechi, din lemn.Nu se cunoscinceputurilemanastirii. Deoarece era amplasatapepamanturi care tinusera de nobiliiromani din Ciula, se poatepresupune ca ei au fostctitoriilaiciailocasului. Nu se poatevorbi, cu nici un fel de date pozitive, desprevreosihastrie din secolele XIII-XIV.Bisericaactuala a ManastiriiPrislopdateaza de la sfarsitulsecolului al XIV-lea si a fostconstruita din piatra, in plan triconic, cu turlapenaos, arhitecturaspecificabisericilor din Tara Romaneasca. Istoriografiamanastiriiarata ca SfantulNicodim de la ManastireaTismana a copiat la Prislop, intreanii 1404-1405, "Tetravanghelulslavon" aflatazi la Muzeul de Arta.Exista o singuramarturie care esteconsemnatadespreprezentaluiNicodim de la Tismana, in Ungariamedievala. Ea esteinsemnarea de peEvangheliarulsau: "AceastaSfantaEvanghelie a scris-o popaNicodim in Tara Ungureasca in 6913 (1404-1405)". Timp de aproape un secolsijumatate, nu se maicunoscdocumentedespremanastire, dar se considera ca ea a continuatviataduhovniceasca a credinciosilor din imprejurimi. Manastirea a fostrezidita din temelii tot din piatrasi in plan triconic de DomnitaZamfira, refugiata in Transilvaniadupamoarteatataluisau, MoiseVoda, domn al TariiRomanesti, mort in anul 1530, in lupta de la Viisoara. In urmamortiicelui de al doilea sot - Stanislaw Nisowsky -, DomnitaZamfirasi-a petrecutrestulvietii la ManastireaPrislop, undemoare in lunamartie a anului 1580. Piatra funerara a mormantuluiei se gaseste in dreaptapronaosuluibisericii. Ea contineainscriptiilatinesichirilice.

8. In anul 1991, in incintamanastirii a fostinfiintatSeminarulTeologicMonahalSfantaEcaterina, cu o durata de scolarizare de cinciani. Unelemaicisieleveisidesavarsesctalentul artistic continuandvechiulmestesugromanesc al pictarii de icoanepesticla. Scolilorseculare de iconari de la Nicula, ArpassauLazli se alaturaacumcea de data mairecenta, de la Prislop.

9. MANASTIREA NICULA Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul românesc -1552, şcoală pentru „grija sufletelor şi învăţătura pruncilor” – 1659, centru de spiritualitate şi cultură prin Icoana făcătoare de minuni, pelerinaj şi pictură pe sticlă – 1699.În anul 1326 Nicula era o pădure în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mănăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incediu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn datând din secolul XVII şi strămutată aici din cătunul Năsal Fânaţe. La 1695 este, nu numaichinoviemonahală, cişişcoală „împărătească” undeînvăţaucopiii din sateledimprejurulmănăstirii, călugărilorrevenindu-le şimisiunea de dascăli. Începând cu 15 februarie 1699 Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre cunoscutele locuri alese de Maica Domnului. Icoanaei, pictată de preotulortodox Luca din Iclodînanul 1681, aveasăplângătimp de 26 de zile ca o prevestire a tristelorevenimenteceurmausăaibă loc înjurulanului 1700, atâtpentruviaţamonahală, câtmai ales pentruîntregaOrtodoxieromânească din Transilvania. Din acel moment MaicaDomnuluivadeveninădejdeaizbăvirii din robie, bolişinevoi, credincioşiiobişnuindu-se a veniînpelerinaj, an de an, cu prapuri, cântând: „Am venit, Măicuţă, să ne maivedem, să-ţispunemnecazul care-l maiavem!” Plângereaicoaneivadanaşterepicturiipesticlă, meşteşugcălugăresc, învăţatşi de săteni, Niculadevenindastfel prima şcoală de acestfel din ţaranoastră. Aceastătradiţieestepăstratăşiastăzi cu sfinţenie de cătremonahi, adăugândşipecea a picturiibizantinepelemn.

10. Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasila Pascu în 1961. Iconostasul, care o împodobeşte, este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad la 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat şi de o rară frumuseţe.Stăreţia a fost construită între anii 1978-1989. Ea adăposteşte un paraclis cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” şi o importantă colecţie de cărţi vechi de cult printre care şi „Cazania” mitropolitului Varlaam tipărită în anul 1643.Anul 2001 marchează istoric Mănăstirea  Nicula prin decizia arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care rectitoreşte aşezământul monahal, reorganizându-l şi, începând împreună cu obştea călugărească, construcţia de noi edificii: biserică, casă de creaţie, centru de studii patristice, corp administrativ, arhondaric şi clopotniţă. S-a reuşit, până în prezent, ridicarea casei de creaţie, ce cuprinde reşedinţa mitropolitului, biblioteca şi atelierul de pictură.Biserica mănăstirii este în faza de finisaj, atât la lucrările interioare, cât şi exterioare, de asemenea şi centrul de studii patristice”.