350 likes | 1.26k Views
LACUSTRA de G. Bacovia. APARITIE 1916, in volumul Plumb. SEMNIFICATIA TITLULUI. Sens denotativ – locuinta primitiva, temporara si nesigura, construita pe apa si sustinuta de patru piloni
E N D
LACUSTRA de G. Bacovia APARITIE 1916, in volumul Plumb
SEMNIFICATIA TITLULUI • Sens denotativ – locuinta primitiva, temporara si nesigura, construita pe apa si sustinuta de patru piloni • Sens conotativ – eul poetic este supus in permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izoleaza, devenind in felul acesta un insingurat, un prizonier al propriei lumi
TEMA POEZIEI • dezagragarea cosmica si regresiunea in haosul primordial, descompunerea spirituala sub efectul ploii, alienarea fiintei sub presiunea materiei coplesitoare, descompunerea lenta a sinelui si a materiei
STRUCTURA TEXTULUI POETIC • patru catrene dispuse in mod simetric • constructia circulara confera monotonie
De-atatea nopti aud plouand, Aud materia plangand… Sunt singur, si ma duce-un gand Spre locuintele lacustre. ploaia permanenta sugereaza atemporalitatea starea de nevroza provocata de plansul materiei imagini auditive aud materia plângând - metafora apele din realitatea obiectiva, ,,ploaia“, se contopesc cu apele visului, subcontientul izolarea poetului este exprimata direct - Sunt singur STROFA I
Si parca dorm pe scanduri ude, In spate ma izbeste-un val – Tresar prin somn, si mi se pare Ca n-am tras podul de la mal. senzatii tactile si organice - ,,ude“, ,,grei“, ,,gol“ starea de nevroza se coreleaza cu spaima reactiile instinctuale primeaza Motivul somnului care se transforma in cosmar STROFA A II-A
Un gol istoric se intinde, Pe-aceleasi vremuri ma gasesc… Si simt cum de atata ploaie Pilotii grei se prabusesc. strofa amplifica starea de angoasa prin regresiunea in ,,golul istoric“ al inceputurilor lumii singuratatea este proiectata in eternitate pilotii sunt stalpi ai universului, deci ceea ce se prabuseste este altceva decat imaginea concret sugerata intinderea nervilor in mod excesiv preconizeaza apropierea sfarsitului, cu sugestia motivului biblic al potopului STROFA A III-A
De-atatea nopti aud plouand, Tot tresarind, tot asteptand… Sunt singur, si ma duce-un gand Spre locuintele lacustre. se reia prima strofa, inafara de versul al doilea accentul cade pe planul subiectiv, trecandu-se de la universal la individual obsesia ingheata aici, ca o crispare a constiintei amenintate de distrugere STROFA A IV-A
NIVELURILE TEXTULUI POETIC NIVEL FONETIC • Frecventa vocalelor a,o,u sugereaza plansul universal • Masura versurilor de opt silabe • Ritm iambic • I si ultima strofa – monorima – ând • in a II-a si a III-a strofa rimeaza doar versul al doilea cu al patrulea
NIVEL MORFOLOGIC • Abundenta verbelor la prezent ce sugereaza permanenta starii de dezagregare- aud, sunt, ma duce etc. • Gerunziile- plouând, plângând, tresărind – sugereaza monotonia, prelungirea la infinit a starii de disperare, tristetea cosmica • Folosirea repetata a verbului aud da imaginii poetice o dimensiune auditiva
NIVEL LEXICAL • Cuvintele din sfera semantica a apei – plouând, plângând, ude, val, mal se organizeaza in doua campuri semantice:ploaia si lacustra
NIVEL STILISTIC • Prezenta rara a metaforei – aud materia plângând
CONCLUZIE Prezenta unor motive literare precum moartea, ploaia, golul, plansul, nevroza, dar si sugestia si expresivitatea limbajului, inscriu aceasta poezie in lirica simbolista.