Biserica Franciscană din Cluj

1. Biserica Franciscană din Cluj

2. Capitolul 1 • Biserica şi Mănăstirea Franciscană din Cluj Napoca se află în actuala Piaţa Muzeului nr. 2 (fosta Piaţa Mică, Piaţa Carolina, Piaţa Dimitrov), fiind unul din edificiile clujene cele mai vechi şi semnificative. • Intre anii 1428-1529 cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, Matei Corvin şi alţii, s-a început realizarea puternicului complex arhitectonic: biserica gotică şi o mănăstire cu o curte • În 1442 benedictinii au iniţiat o serie de măsuri de dezvoltare a parohiei: biserica a fost lărgită (lucrări în stil gotic) şi a fost ridicată o mănăstire lângă biserică, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara. • Odată cu alungarea ordinelor religioase catolice de către protestanţi în martie 1556, clădirea mănăstirii nu a mai fost folosită cu scop religios. Dupa 1990 biserica si o parte a manastirii a revenit in proprietatea ordinului romano-catolic. După ce autorităţile comuniste au desfiinţat ordinele religioase, clădirea mănăstirii a adăpostit „Şcoala de Muzică”, devenită ulterior „Liceul de Muzică Sigismund Toduta.

4. Capitolul 2 - Influenţe În urma ultimelor restaurări, au fost găsite elemente ale bisericii, care arată în ce stil a fost construită aceasta. Biserica era construită în stil romanic târziu de tip cistercian. Probabil a fost o parohie mai mică, pe care în 1390 a primit-o în folosinţă ordinul benedictian, iar în 1442 tot acest ordin a început să o lărgească în stil gotic, începând în acelaşi timp să ridice şi mănăstirea.

5. Stilul romanic • A aparut in Franta, la Cluny, in secolul X si este primul stil international, extinzandu-se in toate tarile Europei cu traditie romana pana in estul Europei. • Caracteristice epocii sunt castelele, manastirile si bisericile. • Biserici in stil romanic se intalnesc din vestul Europei, din Spania pana in est, in Romania, Polonia si pana in nordul Europei, aflandu-se si in Siria si Palestina. Raspandirea acestor biserici pe o arie larga demonstreaza larga circulatie a ideilor calugarilor. Planul bisericii romanice continua linia planului basilica, evoluand prin urmatoarele caracteristici: nivelul arcadelor care despart spatiile navei centrale si navelor laterale, nivelul tribunei si nivelul ferestrelor. Se remarca masivitatea zidurilor si austeritatea. • In Romania, primul monument de arta romanica este Catedrala de la Alba-Iulia. Datorita unei asimilari intarziate in Transilvania, stilul romanic se imbina deseori cu goticul timpuriu, cum de altfel s-a intamplat si in alte zone din centrul si estul Europei. • Stilul romanic de tip cistercian este un stil romanic de tranzitie care imbina elemente decorative si structurale romanice cu cele noi, gotice.

6. În 1728 franciscanii încep restaurarea bisericii şi ridică turnul de 52 de metri înălţime, care este cea mai importantă adăugare în stil baroc.

7. Stilul baroc • Baroc (în italiană şi portugheză Barocco, în franceză şi engleză Baroque) desemnează simultan o perioadă în istoria europeană dar şi un curent artistic care a fost generat în Roma, Italia, în jurul anilor 1600, migrând şi fiind relativ rapid asimilat în celelalte ţări şi culturi europene, de unde a migrat apoi şi în cele două Americi dar şi în alte părţi ale lumii. • Indiferent de domeniul în care se regăseşte, stilul baroc se caracterizează prin utilizarea exagerată a mişcării şi a clarităţii, respectiv a bogăţiei folosirii detaliilor ce simbolizează lucruri ce se pot interpreta cu uşurinţă şi lipsă de ambiguitate. • Cuvântul care se foloseşte astăzi pentru a desemna barocul în toate limbile este de origine portugheză ("barocco"), trecut prin filiera limbii franceze ("baroque"). În ambele limbi, sensul iniţial al cuvântului era un substantiv ce desemna o perlă de formă neregulată. Ca adjectiv desemnează ceva migălos şi realizat în cele mai mici detalii, uneori realizat cu un exces de zel, posibil superfluu.

8. Atât Biserica Catolică cât şi aristocraţia seculară au aderat rapid la valorile barocului, ba chiar mai mult, l-au îmbrăţişat şi încurajat pentru că vedeau în el diferite modalităţi de a-şi extinde controlul asupra societăţii.Biserica catolică vedea modul în care dramatismul stilului ar putea atrage oamenii spre religie iar burghezia considera barocul arhitectural şi artistic ca un mod de atrage clienţi şi de a face concurenţă economică. Nu întâmplător, clădirile baroc, atât cele subvenţionate de biserică cât şi cele subvenţionate de aristocraţie au fost construite în spaţii largi, publice sau private, având prin concepţie şi structură o succesiune de intrări, holuri, încăperi, coridoare, scări interioare şi exterioare, săli de recepţie, crescând progresiv în volum, grandoare şi opulenţă.

9. Cele mai recente restaurări ale edificiului au fost efectuate în perioada 1976-1978, urmate apoi de altele în 1980-1986. Cu aceste ocazii au fost redescoperite o serie de elemente gotice ale lăcaşului (faţada şi antecamerele).

10. Stilul gotic • Stilul gotic este al doilea stil international si a aparut in secolul XII, fiind contemporan cu stilul romanic. • Arhitectura este cea mai remarcabila forma a artei gotice. Constructiile caracteristice stilului gotic sunt: constructiile civile si militare, catedralele, primariile, palatele de justitie (Palatul de Justitie din Rouen) si locuintele particulare, unele avand dimensiunile palatelor (Palatul armatorului Jacques Couer din Paris). • In perioada gotica, arhitectii realizeaza bisericile cu un sistem de arcade sprijinite de ziduri si sustinute de stalpi situati in exteriorul cladirii. Ferestrele sunt numeroase si foarte alungite prin care lumina patrunde abundent si este filtrata de vitralii. • Sculptura gotica pe fatadele bisericilor este reprezentata de statui-coloane imaginand siluete de regi si profeti cu aspect imobil, fete austere, trupuri fara solduri si umeri. La inceputul secolului XIII, sculptura se anima, figurile sunt juvenile, vestimentele au falduri ample. • In Romania stilul gotic a patruns catre mijlocul secolului XIII.

11. Biserica azi • Desi transformata, structura bisericii se poate distinge clar, elementele gotice originale raminind dominante in anumite zone ale cladirii. Galeria cu arcade frinte gotice s-a pastrat doar in aripa de nord, insa si aici boltile gotice au fost refacute in stil baroc. Celelalte trei aripi ale galeriei si-au pierdut aspectul original, fiind inglobate unor constructii ulterioare. Modificarile au atins si cladirile manastirii, astfel doar refectoriul, situat in latura de nord, si sala de langa sacristia bisericii din latura de est mai pastreaza aspectul gotic. Sala de mese a vechii manastirii, azi sala de concerte a Liceului de Muzica, este considerata complexul manastiresc gotic cel mai bine pastrat din Ardeal.

12. Capitolul 3 – Caracteristicile Bisericii Franciscane • Lăcaşul de cult a fost proiectat într-un stil romanic târziu. Se presupune că la început a fost o parohie mică, primită în folosinţă de călugării romano-catolici benedictini la 1390. În 1442 benedictinii au iniţiat o serie de măsuri de dezvoltare a parohiei: biserica a fost lărgită (lucrări în stil gotic) şi a fost ridicată o mănăstire lângă biserică, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara. • Biserica din vechea cetate aparţinea, în timpul regelui Sigismund, ordinului dominicanilor, care în cursul deceniului XV a lărgit şi a reconstruit biserica în noul stil al epocii, cel gotic. • Două dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta în arc frânt, sau ogiva, care este de fapt o intersecţie longitudinală a doua bolte clasice ale stilului romanic, şi arcul de susţinere al ogivei, aşa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe clădiri gotice, nefiind însă omniprezent, este rozeta, prezentă atât în basoreliefuri cât şi în alte forme ornamentale.

13. Sanctuarul alungit, închis în trei laturi ale unui octogon şi nava bisericii au fost acoperite cu o cupolă cu nervuri gotice dezvoltate, corespunzatoare stilului epocii. La peretele sudic al sanctuarului şi al navei au fost construite contraforturi. Pe lângă zidul nordic, pastrat însă în stil romantic, au fost ridicaţi numai stâlpi interiori, deoarece de această latură se învecinează mănăstirea. Biserica gotică avea un fronton mare, triunghiular, cu trei ferestre terminate în ogivă şi cu un portal principal. Partea superioară cu ogivă gotică a ferestrei mijlocii din peretele fronzului este şi astăzi vizibilă în spaţiul podului, fiind folosită ca uşă de legătură intre turn si pod. Sub această fereastră se află o rozeta de dimensiuni mari, astăzi zidită. Cele doua ferestre laterale gotice ale turnului actual au fost degajate cu ocazia ultimei restaurări

14. Intre anii 1728-1745, călugării franciscani iniţiază o campanie de restaurare a bisericii gotice în stilul dominant al epocii, baroc, stil in care o putem vedea şi azi. Această reconstrucţie în stilul baroc s-a concretizat în realizarea interiorului bisericii, în construirea noii bolţi şi a acoperişului, în faţada principală şi în stilul turnului nou. In nisă care se află deasupra uşii de intrare, cu ancadramentul de piatra sculptată a fost amplasată statuia Sfintei Fecioare Maria de stil baroc, patroana ordinului franciscan si protectoarea bisericii.

15. Pe latura sudică a noii nave baroce, în intervalele stâlpilor gotici de susţinere, s-au construit un şir de trei capele laterale, sub care se afla osemintele calugarilor franciscani. Cea mai estică era ţinută pentru familia guvernatorului Zsigmond Kornis. Acesta a adus in biserică o operă de artă extrem de preţioasă, creată de un autor necunoscut, reprezentând Mântuitorul răstignit pe cruce.

16. Altarul principal baroc, bogat ornamentat, şi altarele auxiliare sunt împodobite cu statui si icoane pictate. Deosebit de frumoase sunt tabernacul din lemn sculptat şi aurit, tronul preotesc, strana si amvonul cu reliefurile celor patru evanghelisti . • Elementele cele mai importante şi interesante din punct de vedere constructiv şi stilistic ale sacristiei sunt nervurile bolţii şi fereastra cu cadrul ei sculptat. Coloana octogonală din mijlocul sălii Matei, structura bogată a nervurilor gotice sunt elemente de referinţă ale unor soluţii arhitectonice ingenioase si graţioase. Realizarea plastica a coloanelor şi jocul aerat, mladios al nervurilor bolţii este unică în arhitectura ţării noastre

17. Un alt element caracteristic stilului baroc care se regăseşte în Biserica Franciscană este orga.

18. Capitolul 4 – Materiale de constructie

19. La constructia biserici Franciscane s-au folosit diferite materiale de constructii. Printre cele mai importante amintim aici : Betonul si piatra

20. Un alt material folosit este caramida, impreuna cu mortarul care este un liant foarte des folosit in constructia bisericilor

22. Interioruleste decorat maiestuos cu statuete si picturi. Se foloseste pictura in tehnica de fresca si sculptura in piatra.

25. Pardoseala biserici este formata dintr-o compozitie de beton cu mozaic.

26. Ca materiale alternative s-au mai folosit lemnul ( la banci si la unele ornamente ) dar si fierul forjat (balustrade)

27. Capitolul 5 - Exemple Reprezentative • Biserica Franciscana

28. STILUL ROMANIC • (SEC X)

29. STILUL ROMANIC • Este primul stil care se afirma si a aparut în Franta în secolul al X-lea. Elementele romanice sunt urmatoarele: arcurile semicirculare ale ferestrelor, evazarea ferestrelor spre interior, bolta cilindrica a parterului, apoi aspectul general de donjon feudal. Notre-Dame - La Grande din Poitiers (Franta)

30. STILUL ROMANIC Santiago de Compostela (Spania) Domul si Turnul din Pisa (Italia)

31. STILUL GOTIC • (SEC XII )

32. STILUL GOTIC • Stilul Gotic se naste din stilul romanic, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor religioase.Elementele specifice stilului gotic sunt arcul frant sau ascutit dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Biserica Sfanta Ana - Vilnius

33. Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide). Catedrala Sf. Maria din Burgos Catedrala din León

34. STILUL BAROC • (SEC XVII - XVIII)

35. STILUL BAROC • Stilul baroceste caracterizat de monumentalitatea clădirilor şi excesivitatea decorării interioare şi exterioare a acestora. Barocul în arhitectură a inclus toate elementele clasicismului, cum ar fi coloanele, frontoanele triunghiulare şi arcurile, dar s-a distins de clasicism prin dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor. Piaţa Sfântului Petru

36. STILUL BAROC Abaţia benedictină din Melk, Austria

37. Bibliografie • Jozsef, Lukacs (2005) – „Povestea orasului comoara”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca • Pascu, Stefan; Marica Viorica (1969), „Clujul medieval”, Editura Meridiane, Bucuresti • http://www.infopensiuni.ro/cluj-napoca/obiective-turistice/biserica-franciscana_550 • http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri-harta/biserica-franciscana-adresa • savinesti-2-cluj-napoca-23492.html • http://www.sejur-cazare.ro/biserica_franciscana_p_203_0.php • http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=15064 • http://www.harta-turistica.ro/index.php?mod=object&obj=5847 • http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/bijuterii_arhitecturale_clujene_biserica_franciscana_58483.html • http://www.clujnapoca.ro/img/e-album/026.jpg • http://www.calificativ.ro/BISERICA_FRANCISCANA-a14728.html • http://arhitectura-restaurare.blogspot.com/2008/02/cutreierand-clujul-detalii-de-viata.html • http://www.destinatiituristice.ro/article/14082/Cluj-Napoca/2 • http://www.artline.ro/Stilul_gotic-16270-1-n.html • http://www.artline.ro/Stilul_romanic-16269-1-n.html • http://facultate.regielive.ro/referate/istoria_artelor/stilul_baroc-86425.html • http://www.calificativ.ro/BISERICA_FRANCISCANA-a14728.html • http://casa.jurnalul.ro/stire-cladiri-de-patrimoniu/biserica-si-fosta-manastire-franciscana-din-cluj-298094.html • http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Franciscan%C4%83_din_Cluj • http://farm4.static.flickr.com/3077/2478492631_ff59956314.jpg?v=0 • http://farm4.static.flickr.com/3356/3327274816_014e841213.jpg

38. SFARSIT