Raportor : Emil Dinga Comentatori : - Ion Păun OTIMAN - Marin DINU

1. ACADEMIA ROMÂNĂ SpDAE Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” Reuniunea internă 1/RI1:12 mai 2011, ora 17.00CONDIȚIILE LOGICE ALE SUSTENABILITĂȚII SISTEMELOR Raportor: Emil Dinga Comentatori: - Ion Păun OTIMAN - Marin DINU

2. SUMAR • Condițiile logice de existență ale sistemului • Condițiile logice de existență ale sistemului logic viu • Condițiile logice de existență ale sistemului sustenabil • Despre paradigma acțională curentă • Despre paradigma acțională a sustenabilității • Factori cauzali ai trecerii necesare la paradigma sustenabilității • Cinci probleme neelucidate în contextul prezentării Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” - RI1

3. CONDIȚIILE LOGICE DE EXISTENȚĂ ALE SISTEMULUI Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” - RI1

4. Condițiile logice de existență ale sistemului logic viu Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” - RI1

5. Condițiile logice de existență ale sistemului sustenabil Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” - RI1

6. Despre paradigma acțională curentă • Paradigma acțională (praxiologică) actuală este paradigma optimalității • Definiție: atingerea valorii extreme a unui obiectiv în condiții restrictive date • Consecințe: • de natură operațională: externalități negative ne-reintegrabile (poluare, încălzire globală etc.) • de natură socială: polarizarea distribuției produsului economic (sărăcie structurală) • de natură politică: globalizarea proceselor (omogenizare ne-stimulativă) • de natură logică: reproductibilitatea ne-sustenabilității (sustenabilizarea ne-sustenabilității) • de natură axiologică: natura este dominată de om (logica existenței este de tip ierarhic – în vârful ierarhiei se află omul) • NB: natura vie non-umană nu a dezvoltat niciodată principii de optimizare, ci doar principii de supraviețuire (sustenabilitate) – de aici costurile enorme ale evoluției, dar care au asigurat perpetuitatea Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” - RI1

7. Despre paradigma acțională a sustenabilității? • Paradigma acțională (praxiologică) viitoare este paradigma sustenabilității • Definiție: atingerea acelei valori a unui obiectiv care asigură replicarea procesului într-o marjă apropiată nivelului imediat anterior, cu oscilații simetrice ca sens în această marjă • Consecințe: • de natură operațională: externalități negative reintegrabile • de natură socială: de-polarizarea distribuției produsului economic • de natură politică: regionalizarea proceselor (comunicare auto-stimulativă) • de natură logică: reproductibilitatea sustenabilității • de natură axiologică: natura este unitară (logica existenței este de tip rețea – nu există noduri privilegiate ale rețelei) • NB: doar natura non-vie (principiul minimei acțiuni – Maupertuis) și omul au dezvoltat principii de optimizare. Dar, în timp ce optimizarea în natura non-vie nu produce externalități negative (fiindcă nu există scopuri), omul a generat externalități negative devastatoare care impun, acum, trecerea la paradigma sustenabilității Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” - RI1

8. Factori cauzali ai trecerii necesare la paradigma sustenabilității • Producția necesară de output-uri ne-reintegrabile generate de paradigma optimalității • epuizareaprevizibilă a resurselor naturale (în primul rând, energetice) neregenerabile • impact necesar: războaie inter-statale pentru preluarea controlului asupra resurselor naturale • deteriorareaireversibilă a mediului natural viu și neviu (inclusiv din cosmosul apropiat) • Tendințe de hegemonie non-politică generate de globalizare • proces de monopolizare extra-statală a segmentelor economice și sociale • Tendințe de autonomizare axiologică a consumului • transformarea consumului în marca reușitei personale și sociale • transformarea creșterii economice în scop în sine (vezi critica Stiglitz-Sen-Fitoussi) • Tendințe de devalorizare a condiției umane • dreptul natural al unei vieți umane decente depinde prea puțin de „parametrii” individuali și prea mult de parametrii instituționali ai optimalității (pauperizarea) Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” - RI1

9. Cinci probleme neelucidate în contextul prezentării • Sistemul, ca obiect al cunoașterii, este „descoperit” de subiectul cunoscător sau este „inventat” gnoseologic de acesta? • Între disipativitate și redundanțe structurale există relații cauzale? • Existența hiper-ciclurilor este inconsistentă cu principiul al doilea al termodinamicii (legea entropiei), adică este posibil un circuit fără rest al output-urilor proceselor din Univers? • Neliniaritatea apare doar în cazul auto-predicțiilor sau este un atribut al oricărei predicții despre sistemele sustenabile? • Principiul invarianței complexității totale este un principiu fără rest sau ar putea fi o versiune a principiului al doilea al termodinamicii, care, însă, e un principiu cu rest (reducerea vitezei entropiei în interiorul unei membrane accelerează entropia în mediul acelei membrane)? Clubul „Axiologia sustenabilității și recuperarea condiției umane” - RI1